Ce făcea CIA în Războiul Rece fac filantropii acum

Politicienii și afaceriștii din statele est-europene nu au decât sa dea cu subsemnatul pe la parchete și procese, în timp ce partidele antisitem din țările vest-europene sunt luate la bani mărunți pentru sumele primite de la bănci din Rusia. În schimb, ONG-urile trebuie să se bucure de libera circulație a capitalului și să stea la masă cu președinții și premierii, punând țara la cale. Treptat, democrația va ajunge să însemne ONG-uri, sprijinirea ONG-urilor și finanțarea lor, și nu pluripartidism.

Pe 18, februarie, Comisia Europeană a trimis o scrisoare guvernului Ungariei pentru a implementa modificările decise de Curtea Europeană de Justiție la legea din 2017 privind ONG-urile cu finanțare străină. Comisia Europeană da Ungariei un termen de de două luni. Dacă legea nu va schimbtă, Ungaria va fi aspru penalizată.

Despre ce este vorba? În 2017, in Ungaria a fost adoptată legea care obligă ONG-urile care primesc finanțare mai mare de 27.000 de dolari din străinătate să se înregistreze ca ONG-uri finanțate din exterior. Această etichetă trebuie să apară pe toate rapoartele făcute publice de aceste organizații. În plus, ONG-urile trebuie să publice numele celor care le donează sume de peste 1.500 de dolari. Guvernul Ungariei a specificat că este vorba dspre o lege a transparenței finanțării ONG-urilor și care va ajuta și la combaterea spălării banilor.

Legea devenit cunoscută așa cum au dorit criticii guvernului, respectiv ca o lege împotriva lui George Soros și a Fundației pentru o Societate Deschisă. Premierul Viktor Orban a acuzat ONG-urile finanțate de Soros că se amestecă în viața politică. Soros a respins acuzațiile, a spus că sunt ”distorsionări și minciuni” menite să creeze un fals dușman extern, pentru a distrage atenția ungurilor.

Legea a fost contestată la nivelul UE și a ajuns la judecata curții de la Luxemburg. Verdictul a fost dat în iunie 2020. Curtea europeana a concluzionat că legea din Ungaria ”stabilește o diferență de tratament între mișcarea capitalului în interiorul țării si cea transfrontalieră”. Apoi Curtea a spus că legea creează ”un climat de neîncredere în privința asociațiilor și fundațiilor”, ceea ce i-ar putea îndepărta pe donatori.

Rolul ONG-urilor susținute din străinătate a fost cel mai bine sumarizat, în 1991, de Allen Weinstein, unul dintre fondatorii National Endowment for Democracy, un ONG american finanțat de Congres, care împarte apoi fonduri peste tot în lume. ”Mult din ce facem astăzi în urma cu 25 de ani era făcut în secret de CIA”. Mai toate statele cu economii puternice au astfel de ONG-uri ce împart cu generozitate fonduri unei vaste rețele de recipienți. Cu un modus operandi conceput în Războiul Rece, aceste organizații au proliferat în ultimele decenii, iar termenul ONG a fost folosit pentru a crea iluzia unei nevinovate activități filantropice.

Degeaba a încercat guvernul Ungariei să arate că legea susține transparența și că restricțiile se aplică în mod nediscriminatoriu, nu numai organizațiilor care au o influență mare în dezbaterea publică. Curtea a decis altceva, iar Comisia Europeană avertizează acum Ungaria că va fi amendată în cazul în care nu modifică legea. ”Organizațiile societății civile sunt o parte indispensabilă a democrației. Trebuie să le sprijinim, nu să luptăm împotriva lor”, a spus Vera Jourova, vicepreședintă a Comisiei Europene.