Contribuția directă a industriei lemnului la formarea PIB în România a fost relativ constantă în ultimul deceniu (variind între 1,1% şi 1,5%), potrivit unui studiu al PwC România. Din acest punct de vedere, România se situa în 2014 pe locul 9 în cadrul Uniunii Europene (1,1% comparativ cu media UE de 0,4%). Dacă se consideră și efectul indirect și cel indus asupra economiei, industria silvică și de prelucrare a lemnului din România contribuie cu 3,5% la PIB.
România deţine a opta cea mai mare suprafață împădurită din UE. Astfel, la finalul lui 2015 suprafața forestieră națională era de 6,86 mil. hectare, cel mai ridicat nivel de la 1929 încoace, însă suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare a scăzut cu 18% față de 1990. Ponderea suprafeței împădurite destinată exploatării în suprafața totală împădurită a fost de 67% în 2015 (în scădere de la 88% în 1990).
În același timp, țara noastră ocupă doar locul 20 în UE în funcție de gradul de acoperire forestieră – la finalul lui 2015, suprafața forestieră reprezenta 29% din suprafața totală a terenurilor țării, în crestere cu 2% față de 1990. Astfel, gradul de acoperire forestieră al României se situează sub media UE (37%) și sub obiectivul stabilit prin programul Natura 2000 (40%). România are circa 2,2 mil. hectare de terenuri agricole degradate, care ar putea fi utilizate pentru împădurire.
Pentru comparație, țările UE cu cea mai mare suprafață de pădure și cel mai mare grad de împădurire sunt: Suedia (28 mil. hectare, 64% acoperire) și Finlanda (22,2 mil. hectare, 66% acoperire) – ţări care au şi o industrie forestieră şi de exploatare a lemnului foarte dezvoltată.
Sectorul silvic şi al prelucrării lemnului contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei. De asemenea, în sector sunt angajate 128.000 de persoane în mod direct, iar alte 186.000 de persoane în sectoare conexe. Industria de prelucrare a lemnului contribuie la ocuparea forței de muncă în zonele mai puțin dezvoltate, prin crearea de unităţi de producție. Potrivit studiului PwC, investițiile în sectorul de prelucrare a lemnului au fost în medie de 200 milioane de Euro pe an.
„România are un potenţial foarte bun de dezvoltare a sectorului forestier şi de prelucrare a lemnului în măsura în care şi-ar spori semnificativ productivitatea. Potrivit datelor noastre, România are în prezent cea mai scăzută productivitate a forței de muncă în sectorul forestier din UE, cu 8,4 unități de lucru anuale (ULA, echivalentul muncii efectuate de către un angajat cu normă întreagă) / 1.000 ha, dublu față de media europeană de 4,3 ULA / 1,000 ha. Printre motivele productivității scăzute se numără lipsa drumurilor forestiere și tehnologia de recoltare depășită. În țările membre UE, în medie, un singur angajat din administrația publică gestionează circa 632 ha, de 2,4 ori mai mult față de suprafața gestionată de un angajat din România (263 ha), principala cauză fiind sistemele IT deficitare folosite de autorităţile silvice din România”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.
În 2015, volumul de lemn disponibil pentru exploatare în România a reprezentat numai 66,8% din volumul total de lemn (în scădere de la 88% în 1990), fiind unul dintre cele mai reduse grade de exploatare din UE. Totuși, țara noastră s-a situat în 2015 pe locul 6 în ceea ce privește raportul dintre volumul de lemn și suprafața forestieră disponibilă pentru exploatare (280 m3/ha), cu mult peste media UE (172 m3/ha).
Creșterea naturală a pădurilor din România este de circa 5,4 m3/ha/an (conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică) sau de circa 7.8 m3/ha/an (în conformitate cu Inventarul Forestier Național).
În 2014, România a fost cel mai mare al 9-lea procesator și comerciant de lemn brut din UE, contribuind cu 3% din totalul de lemn brut prelucrat și comercializat din Uniune (420,4 mil. m3). Însă având în vedere gradul redus de exploatare forestieră, această contribuție ar putea crește.
În România, producția (15,1 mil. m3) a fost peste media UE (14,5 mil. m3), în timp ce doar o proporție mică din lemnul brut recoltat a fost exportată (0,5 mil. m3). Media exporturilor din UE a fost de 1,7 mil. m3. În schimb, pentru a susține capacitatea de producție și nevoia de aprovizionare, de-a lungul lanțului valoric, au fost importați 1,6 mil. m3 adiționali. În condițiile unei mai bune utilizări a pădurilor, cererea pentru acest volum ar putea fi acoperită exclusiv din producția internă.
O mare parte din producţia de lemn este consumată pentru încălzire (5 mil. m3 în România, semnificativ mai mare față de media UE – 3,39 mil. m3). O parte importantă a consumului intern a fost acoperită prin importul a 1.01 mil. m3, acest lucru confirmând faptul că există cerere care ar putea fi acoperită din producția internă.
„România exportă majoritatea producției sale din prelucrare secundară în loc să o valorifice în continuare pe lanțul valoric. Astfel, țara noastră pare a fi implicată în principal în prelucrarea primară și secundară pe lanțul valoric, cu o industrie de prelucrare finală limitată (mobilier, locuințe, construcții). Este necesară o utilizare mai intensă a potențialului forestier, prin diversificarea structurii speciilor forestiere în favoarea celor mai productive, intensificarea împăduririlor, creșterea anuală a volumului de lemn pe picior, dar și a celui recoltat”, a adăugat Bogdan Belciu.
Principalii proprietari de păduri
Gigantul suedez din industria lemnului şi a mobilei IKEA a devenit principalul proprietar de păduri din România după ce a achiziţionat 46.700 de hectare. IRI Forest Management, compania care administrează pădurile achiziționate de IRI Investments SRL în România, parte a grupului KEA, a început exploatarea forestieră cu contractori aleși în conformitate cu „Standardul pentru contractorii IRI”, susțin reprezentanții.
“Standardul include o serie de norme referitoare la drepturile angajaţilor, protecția muncii, protecția mediului, etică în afaceri și altele. Pentru a asigura înțelegerea și aplicarea acestor reguli, precum și respectarea standardelor FSC, angajații partenerilor externi au beneficiat de sesiuni de pregătire susținute de IRI Forest Management pe teme legate de siguranța muncii și tehnici corecte de exploatare.
De la achiziţia proprietăţii şi până în prezent firmele de exploatare au recoltat 55.000 metri cubi de lemn, ceea ce reprezintă mai puţin de jumătate faţă de cantitatea permisă de lege a fi exploatată în această perioadă”, se mai arată în sursa citată.
Pe locul doi în topul celor mai mari proprietari de păduri se află comuna Telciu din judeţul Bistriţa-Năsăud, care deţine aproape 17.700 de hectare. Pădurarii de acolo scot anual în jur de 15 milioane de euro din exploatarea pădurii. Ei taie 70.000 de metri cubi de lemn în fiecare an, cantitate cât să umple 1.500 de vagoane de tren.
Pe locul al treilea se află o altă comună, Măguri Răcătău din Cluj, cu 16.000 de hectare. Situaţia de aici este una destul de gravă pentru că furturile de lemn sunt la ordinea zilei. Recent, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj şi IPJ Cluj au declanşat un control în zonă după ce s-au reclamat furturi uriaşe de arbori din pădurea composesoratului. Tăierea fără noimă a pădurii s-a produs pe fondul lipsei de pază de specialitate. Mascaţii au descins în curţile mai multor suspecţi şi au confiscate 22 de metri cubi, trei motofierăstraie şi s-a dispus indisponibilizarea a patru instalaţii de prelucrare/debitare lemn.
Pe locul al patrulea se află Administraţia Locală a municipiului Braşov, cu 14.000 de hectare. Regele Mihai I este proprietar peste 14.400 de hectare însă are mari probleme cu acestea. Fostul suveran a dat Ministerul Mediului în judecată pentru că refuză să îi plătească un milion de lei, plus dobânda aferentă, compensaţii pentru că nu are voie să exploateze o parte din această suprafaţă, restituită. Majestatea Sa a deschis până în prezent patru procese.
Imediat după Majestatea Sa se află Obştea de Moşneni Tulnici, cu 14.100 hectare de păduri. Pe locurile următoare se află Academia Română cu 12.900 hectare, Primăria Săcele, cu 12.600, Primăria Bănia (Caraş-Severin), cu 11.000 hectare şi Primăria Răşinari (Sibiu), cu 9.700 hectare. Şi cultele religioase stau la loc de cinste. Astfel, Arhiepiscopia Craiovei are 7.800 hectare, Episcopia Greco-Catolică Oradea deţine la randul ei 6.900 hectare, iar Parohia Sf. Spiridon Iaşi stăpâneşte 6.900 hectare.
Defrișări masive
Curtea de Conturi a scris într-un raport că în primii 12 ani de la evenimentele din 1989, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat illegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor minim 5 miliarde de euro. Din 2009 şi până în 2012 s-au înregistrat 31.456 cazuri de tăieri ilegale de arbori la nivel naţional, soldate cu amenzi sau dosare penale. O investigaţie RISE Project arată că 350.000 de hectare de pădure au fost rase de pe faţa pamântului între vara lui 2013 şi vara lui 2014, iar în prezent 500.000 de hectare de pădure nu sunt păzite, deşi e obligatoriu. Cele mai afectate zone sunt în Suceava, Harghita, Covasna şi mai nou Parcul Naţional Retezat. România deţine azi două treimi din pădurile bătrâne ale Europei.
Defrişarea a accelarat dramatic după 2000, atunci când au venit în România austriecii de la Egger, Kronospan şi Schweighofer. Un material apărut în Der Spiegel susţine că Schweighofer reprezintă cauza defrişărilor. Conform materialului, majoritatea camioanelor cu lemne din Carpaţi ajung la cele patru fabrici ale companiei. “Trunchiurile de copaci care sunt cojite, tăiate şi mărunţite în aceste fabrici ajung în Germania şi Austria sub formă de peleţi, parchet sau plăci laminate”. Produsele Schweighofer sunt livrate la firma germană Classen, unul dintre cei mai mari producători de laminat din lume, Denk GmbH, care produce mobilă pentru clădiri de birouri.
De asemenea, lanţurile de supermarket Spar Österreich vând brichete de lemn din România.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.