În această lună, Academia Română îşi va alege, mai întâi, pe 8 aprilie 2014, preşedintele şi, mai apoi, pe 24 aprilie 2014, vicepreşedinţii şi secretarul general. Una dintre instituţiile de la noi care concurează, în sondaje, Biserica Ortodoxă Română la încredere, Academia Română, nu se vede în mass-media autohtonă, iar despre alegerile conducerii acestui „cel mai înalt for ştiinţific al României” nu găseşti elementare informaţii nici măcar pe pagina web a instituţiei din Calea Victoriei nr. 125. Faptul că abia am putut găsi o ştire pe web despre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte şi faptul că nu au fost făcute public programele candidaţilor ne arată imensul decalaj de cultură organizaţională pe care îl înregistrează în acest moment Academia Română. Până şi la mult hulita şi criticata Federaţie Română de Fotbal au fost prezentate programele de candidatură şi susţinerile publice ale candidaţilor! Dacă e să citim cel mai recent Raport al Curţii de Conturi, situaţia Academiei Române este una care va face obiectul cercetărilor procurorilor. Curtea de Conturi a făcut o sesizare la DNA, încă din iunie 2010, pentru un prejudiciu de 536,2 milioane de euro. Astfel, Academia Română este acuzată de înstrăinarea unui teren la o valoare inferioară celei de piaţă. Este vorba de vânzarea a 42,5 hectare din fosta moşie Băneasa-Dămăroaia. Pe lângă problemele sesizate de Curtea de Conturi, unul dintre cei trei candidaţi la preşedinţia Academiei Române, matematicianul Viorel Barbu, inginerul electronist Ionel Valentin Vlad şi medicul Victor Voicu, va avea, din clipa în care va fi ales preşedinte, mai multe probleme de rezolvat. La o repede ochire, acestea ţin de un program coerent de comunicare, un program de transparenţă privind modul în care sunt cheltuite resursele financiare ale Academiei şi modul în care sunt aleşi cei care vor deveni viitorii academicieni şi, nu în cele din urmă, un program de resurse umane de calitate capabile să valorizeze profesionist patrimoniul Academiei Române.
Prima problemă pe care noul preşedinte va trebui să o rezolve ţine de comunicare şi relaţii publice. În acest moment, nici decidenţii politici şi guvernamentali, nici opinia publică nu beneficiază de informaţii actualizate cu privire la cercetările institutelor academice, a proiectelor şi programelor academice. Nu există o sinteză anuală prin care să aflăm care au fost programele institutelor academice şi, mai ales, impactul acestora (cultural, ştiinţific, educaţional, utilitar, financiar etc.).
A doua problemă a fost semnalatăde Asociaţia Ad Astra, reprezentativă pentru comunitatea oamenilor de ştiinţă români, asociaţie care a cerut conducerii Academiei Române un program public şi transparent al procesului alegerii noilor membri. Astfel, noul preşedinte va trebui să aplice Regulamentul Academiei Române care prevede ca toate persoanele care îşi depun candidatura pentru a fi primite în Academia Română să facă publice, pe site-ul Academiei, cu cel puţin 60 zile înaintea votului din Adunarea Generală, documentele prevăzute la Articolul 3 al Regulamentului de primire, adică recomandarea membrului Academiei Române şi/sau a unei instituţii competente, memoriul de activitate, curriculum vitae, lista publicaţiilor, precum şi selecţia de 12 lucrări semnificative.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.