Ce s-a decis la summit-ul de la Paris. Rolul României

O misiune franco-britanică se va deplasa în Ucraina în zilele următoare pentru pregătiri privind formatul armatei ucrainene, precum și o posibilă desfășurare de forțe din mai multe țări europene aliate în urma unui eventual acord de pace, a anunțat joi, la Paris, președintele Franței, Emmanuel Macron.

”Cred că, în următoarele trei-patru săptămâni, vom avea un plan de acțiune destul de precis pe aceste două chestiuni – formatul armatei ucrainene și forțele de reasigurare – cu cerințele, dar și cu contribuitorii”, a declarat președintele francez la finalul unui summit la Paris al coaliției statelor care sprijină Ucraina, relatează AFP.

Macron a spus că el și premierul britanic, Keir Starmer, vor conduce de acum eforturile acestei coaliții de țări, care include state europene, precum și Canada și UE și NATO ca instituții.

Președintele francez a considerat că cea mai bună garanție de securitate pentru Ucraina, după încheierea unui acord de pace, ar fi consolidarea armatei sale.

”Prim-ministrul britanic și cu mine am dat un mandat șefilor noștri de Stat Major pentru ca echipele noastre franco-britanice să poată fi trimise în Ucraina în următoarele zile (…) pentru a pregăti viitorul format al armatei ucrainene în toate domeniile”, a declarat el.

Liderul francez a recunoscut că țările care sprijină Ucraina nu sunt unite în dorința lor de a trimite trupe după un eventual acord de pace. Dar unanimitatea nu era necesară, a spus el. La summitul de la Paris au fost reprezentate 31 de țări.

”Este o afacere încheiată, iar noi vom merge mai departe și vom lucra la ea. Astfel, va exista într-adevăr o forță de reasigurare la care vor participa mai multe țări”, a conchis președintele.

”Aceste forțe de reasigurare nu sunt destinate să fie forțe de menținere a păcii’, nici ‘forțe prezente pe linia de contact’, nici ‘forțe care înlocuiesc trupele ucrainene’, ci forțe ‘care să ofere sprijin pe termen lung și să acționeze ca un factor de descurajare în fața unei potențiale agresiuni ruse”, a explicat președintele francez, într-o conferință de presă.

Macron a anunțat, de asemenea, o decizie de accelerare a plății de către UE a ”împrumuturilor decise de G7” în favoarea Ucrainei și a asigurat că aliații Ucrainei au ”convenit în unanimitate că sancțiunile împotriva Moscovei nu trebuie să fie ridicate”.

Emmanuel Macron a mai spus că speră că președintele chinez, Xi Jinping, ”ar putea juca un rol foarte activ”  în promovarea păcii în Ucraina.

”Având în vedere calitatea dialogului său cu Rusia și inițiativa de pace pe care a luat-o în legătură cu Brazilia în urmă cu câteva luni, sper că președintele Xi poate juca un rol foarte activ în a ne ajuta să construim această pace solidă și durabilă”, a spus el.

”Nu are sens să punem capăt sancțiunilor până când pacea nu este cu adevărat restabilită și, din păcate, suntem încă departe de acest lucru”, a declarat cancelarul german, Olaf Scholz, la finalul summitului, apreciind că ar fi ”o greșeală gravă” să facem acest lucru acum.

”Dimpotrivă, ceea ce am discutat este modul în care putem spori sancțiunile”, a declarat și premierul britanic Keir Starmer, care se afla lângă președintele ucrainean.

”Am discutat planurile de restabilire a păcii, mobilizarea forțelor armate și planurile operaționale, fie pe cale aeriană, terestră sau maritimă”, a adăugat oficialul britanic. Vă vom sprijini pe deplin atâta timp cât va fi necesar”, a dat el asigurări.

La rândul său, Volodimir Zelenski a susținut că ”Rusia nu dorește niciun fel de pace”. Și a subliniat eforturile privind garanțiile de securitate pe care europenii le-ar putea oferi ”în zilele și săptămânile următoare”.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, după reuniunea de la Paris, că urmează să se formeze un grup de lucru pentru monitorizarea acordulului de 30 de zile de încetare a focului la Marea Neagră. la care România va participa şi continuă sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic.

Ilie Bolojan a prezentat punctele principale care au fost abordate la această reuniune.

”Primul dintre ele a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră, acordul de 30 de zile. Țările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci atât terestru, cât și aerian, și, din păcate, nu s-a ajuns la un astfel de acord. Și, așa cum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiții și, practic, teoria că unii vor pace și alții vor război a fost infirmată prin ceea ce s-a întâmplat în aceste negocieri. Și, din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea Flancului Estic.

În ceea ce privește partea de monitorizare privind acest armistițiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri.

În acest sens, întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiții importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru și, prin infrastructura pe care o are, radare, drone, poliția aeriană, dar și colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în așa fel încât acest acord să fie respectat, pentru că o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigația pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerțul și pentru dezvoltarea în această zonă.

Așa cum v-am spus, un punct important a fost asigurarea sprijinului în continuare pentru Ucraina și pentru întărirea Flancului Estic. România are un interes strategic să susțină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susținere, există riscul de cădere a frontului și, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-și cetățenii și teritoriul, țin pericolul la distanță.

Orice fel de situație în care Ucraina are o cădere ar însemna complicații importante și o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa, și nici România nu și-o doresc. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la Consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare și se va colabora pentru întărirea Flancului Estic.

Un alt punct important a fost coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care țin de asigurarea păcii în Ucraina. Asta înseamnă că această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ține atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor, care este o chestiune importantă, și pe care țările care au fost azi prezente doresc să le mențină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei, și, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asigurătorii, în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, este o pace robustă care asigură atât Ucraina, cât și Europa.

Un alt subiect care a fost discutat se referă la forțele de garantare a păcii și, din acest punct de vedere, așa cum am mai spus, România nu va trimite, și-a anunțat această chestiune cât se poate de clar, niciun militar român în Ucraina. Dar, într-o situație ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind de forțele care ar putea să asigure o astfel de garanție. Aceste forțe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanță mare de front pe teritoriul Ucrainei. Și oricum, tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și prin România, cel puțin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere vom participa ca țară de tranzit, de hub, la aceste discuții, în așa fel încât Statul Major să știe la care ar putea fi aceste planuri, pentru că, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiți cu partea de infrastructură logistică.

Un alt lucru pe care țările l-au abordat la această întâlnire a fost îmbunătățirea industriei de apărare europeană și creșterea capabilităților militare. Și, în acest sens, practic, a fost o continuare a discuțiilor de săptămâna trecută de la Consiliul European.

Noi am făcut un grup de lucru la nivelul țării noastre. A fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanții ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare, Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării, în așa fel încât să pregătim prioritățile noastre, să vedem care sunt capacitățile industriale pe care le putem integra în lanțul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem și acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în așa fel încât pe teritoriul țării noastre, din ceea ce vom achiziționa în plan militar pentru a crește capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziționa, pentru că asta înseamnă investiții în economia românească, înseamnă locuri de muncă și transfer de tehnologie.

Concluzia reuniunii de astăzi a fost cea de acțiune unitară, de angajament pe securitate și de acțiune coordonată împreună cu Statele Unite ale Americii. Acestea au fost principalele elemente de la reuniunea de astăzi. Vă stau la dispoziție pentru întrebări”, a spus Bolojan.