Cea mai bună piesă s-a impus şi în finala Eurovision România

Ce top au stabilit telespectatorii. Care a fost momentul culminant al show-ului. Câştigătorul este un „produs”„Mamaia”. Cui face „reclamă” Eurovision.

Calculele „hârtiei” au fost respectate

Piesa „Moment Of Silence”, interpretată de Ovidiu Anton, va reprezenta România în semifinala II a Eurovision, ce va avea loc pe 12 mai la Stockholm. Dacă se va clasa pe unul din primele 10 locuri în semifinală, piesa României se va califica pentru marea finală ce se va ţine pe 14 mai. Încă de la momentul anunţării celor 12 piese + 2 de rezervă care au trecut de preselecţie, „Moment Of Silence”, era mare favorită pentru câştigarea finalei româneşti a Eurovision. Din trei motive: era cea mai bună piesă şi era bine interpretată; era o piesă „specifică Eurovision”; era o piesă care prindea la sufragiul popular (televot). Să ne înţelegem, când spunem cea mai bună piesă, aprecierea ţine cont de nivelul celorlalte, adică unul destul de modest. În semifinală – unde 4 piese s-au calificat în urma votului unui juriu şi 2 piese în urma televotului – „Moment Of Silence”, a ieşit, relativ detaşat pe locul 1 în clasamentul juriului. În finală, unde ordinea celor 6 piese calificate a fost decisă exclusiv prin televot, „Moment Of Silence”, a înregistrat peste 1.800 de voturi în plus faţă de a doua clasată. Nu a surprins deloc clasarea pe penultimul loc a piesei interpretate de Mihai Trăistariu, despre care am arătat şi noi că este foarte slabă şi ne exprimam nedumerirea că a trecut de preselecţie. A existat înainte de semifinală un „curent” de opinie, care susţinea că „Eurovision România 2016 ar fi unul cu <<dedicaţie>> pentru Trăistariu. Asta pentru că în anii trecuţi, astfel de „curente” au fost confirmate. De această dată nu a mai ţinut.

Clasament televot

1. „Moment Of Silence” – Ovidiu Anton – 6.585 voturi
2. „I’m Coming Home” – Vanotek feat. The Code & Georgian – 4.702 voturi
3. „Behind The Shadows” – Florena – 3.491 voturi
4. „Let In Shine” – Dream Walkers – 2.332 voturi
5. „Paradiso” – Mihai Trăistariu – 2.142 voturi
6. „The Voice” – Doru Todoruţ feat. Irina Baianţ – 1.235 voturi

Seara/noaptea finalei în patru puncte

• Momentul de vârf: Zoli Toth Project (un fel de „neo Sistem”) şi Grigore Leşe. Prestaţie de senzaţie a lui Grigore Leşe care a demonstrat că folclorul tradiţional poate face casă bună cu un acompaniament electronic ultramodern.
• Momentul jenant: încercarea primarului municipiului Baia Mare (nimeni nu-i) contestă meritele privind organizarea semifinalei şi finalei) de a-şi cam face campanie electorală mascată.
• Prezentatorii galei Cornel Ilie de la Vunk si Ioana Voicu, fiica muzicianului şi deputatului PSD, Mădălin Voicu, ne-au făcut să îl cam regretăm pe Tavi Ursulescu din zilele lui bune.
• Dan Manoliu, regizorul întregii manifestări, a dovedit că şi la TVR se poate face un show de calitate, care să concureze reţetele internaţionale preluate de televiziuniile comerciale.

Ovidiu Anton un „produs” al „Mamaiei”

• născut pe 24 februarie 1983
• 1998-2002 membru al trupei „Carpe Diem”.
• 2003: locul 2 la secţiunea „interpretare” la festivalul de la Mamaia
• 2004-2006: membru al „echipei” Şcoala vedetelor (ediţia a II-a)
• 2008-2012: solist al trupei rock „Pasager”
• 2011: loc 2 la secţiunea „rock” la festivalul de la Mamaia
• Patru participări anterioare la Eurovision România: 2010 – loc 13 (0 puncte); 2012 – locul 5 (9 puncte); 2013 – locul 11 (3 puncte); 2015 – loc 3 (15 puncte)

Cu cine ne „batem” pe 12 mai

În semifinala 2, intră în concurs, în ordine, Australia, Belarus, Irlanda, Israel, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, Serbia, Elveţia, Albania, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Georgia, Norvegia, România, Slovenia şi Ucraina. Vor vota juriile din aceste ţări plus juriile din Germania, Marea Britanie şi Italia, dintre cele şase ţări calificate de drept în marea finală.

Comentariu

Eurovisionul face „reclamă” formatelor de top ale televiziunilor comerciale

Eurovisionul este un festival internaţional de creaţie al televiziunilor publice arondate la EBU (European Broadcasting Union). Aşa a fost conceput acest festival, încă din 1956, de la prima lui ediţie. Regulile sunt foarte stricte. Posturile publice care participă la festival sunt obligate să transmită semifinalele şi finala, iar posturile publice care nu participă, nu primesc dreptul de a transmite. În ultimii ani însă se constată o alunecare a Eurovision spre …posturile de televiziune private. În jur de 60% de interpreţi provin din formatele „X Factory”, „Vocea…”, „…au talent” sau „Stelele …”. De vreo 3 sau 4 ani, unele posturi publice nici nu mai organizează selecţii naţionale, ci aleg direct pe câştigătorul unui astfel de format, după care se stabileşte şi piesa pe care o va interpreta. În sens invers se procedează în Italia, unde de 2 ani, clasicul festival de la Sanremo stabileste piesa care pleacă la Eurovision (Acum 5 ani de zile, Cotidianul.ro propunea „legarea” Eurovision de festivalul de la Mamaia, dar ideea nu a fost agreată – n.a.). Dar şi la Sanremo ca şi la unele selecţii naţionale la jurizare se utilizează metoda „salvării populare” – cine nu se califică după notele juraţilor, mai are o şansă la televot – metodă specifică tot formatelor televiziunilor comerciale. La selecţia naţională din România (semifinale şi finale) şi din Ungaria (sferturi de finală, semifinale – pe acestea le-am urmărit), juraţii au stat faţă în faţă cu concurenţii, le-au ţinut câte-o „predică” după fiecare interpretare şi au făcut notarea pe faţă. Şi acest sistem este de asemenea specific formatelor tv mai sus enumerate. Nu spun că este rău că se întâmplă aşa. Dar nici bine nu este. Pentru că scade nivelul valoric al manifestării artistice. O paranteză: la noi, „Cerbul de Aur” nu a murit din cauza lipsei banilor, a lipsei de voinţă a autorităţilor, ci din cauză că a devenit un concurs unde interpreţii se înscriau (şi trimeteau casete demo) prin internet. Aşa s-a ajuns ca la faţa locului (la Braşov) să vină persoane care nu aveau nimic în comun cu muzica, demo-ul fiind mai mult opera calculatorului. Revenind la Eurovision, există riscul – oricum nivelul muzical este modest faţă de perioada de glorie, 1965-1985 – ca acest festival/concurs împrumutând tot mai mult „vedete” şi practici din zona FACIL artistică a formatelor comerciale să alunece şi mai jos pe tobogan şi să nu mai trezească niciun interes. Care oricum este în scădere din cauza votului geo-politic.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.