Suntem norocoșii contemporani ai aniversării Centenarului. Un eveniment crucial în istoria poporului român și istoria Europei. Un eveniment căruia și America i-a înțeles importanța majoră pentru crearea unei lumi moderne în Europa. Istoricii americani au subliniat vocația constructivă și vizionară a celor ce au contribuit la împlinirea unui vis secular al românilor, Marea Unire. Nu a fost de fel întâmplătoare primirea pe care America și orașul New York i-au făcut-o Reginei Maria, acum 92 de ani. În ziua de 18 octombrie 1926, 300.000 de locuitori ai orașului New York au întâmpinat-o triumfal. Fotografia ei, un portret în splendoare, se află în colecția de la New York Public Library, pe coperta revistei „Time”, într-un număr din 4 august 1924.
Fotograful Unirii
Fotografiile de la 1 Decembrie 1918 au fost realizate de un tânăr, pe numele lui Samoilă Mârza, care e considerat fotograful Unirii. Acest tânăr nu se număra printre artizanii și corifeii Unirii. Samoilă Mârza avea 32 de ani și de-abia se întorsese din război, de patru zile. Era din Galtiu, o localitate din județul Alba. În timpul Primului Război Mondial, el a fost pe frontul din Italia și a lucrat la serviciul topografic și fotografic al armatei. Și-a dorit să ajungă la Alba Iulia. A mers pe bicicletă 11 kilometri, cărând cu el un aparat de fotografiat care avea un burduf, trepiedul necesar și clișeele de sticlă. A pornit la drum de dimineață, după ce a făcut trei fotografii ale sătenilor ce mergeau la Marea Adunare Națională. Nimic nu poate descrie mai bine entuziasmul acestei Zile a Marii Uniri ca aceste fotografii ale demnității și mândriei. Fotograful Arthur Bach, care fusese angajat de către organizatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat și nimeni nu mai primise o altă acreditare oficială, un credențional, cum se numea în epocă. Nu mai exista un alt angajat oficial ca să imortalizeze marea turnantă din istoria României. Nu e prima oară când facem asemenea erori de a pune toate ouăle în același coș, o expresie pe care o folosea adeseori un Prim ministru al României, Alexandru Marghiloman, când se referea la diplomație și proiectele majore de țară ale României. E greu să înțelegi că pentru Ziua Marii Uniri nu a fost angajat decât un singur fotograf care nu a venit. Samoilă Mârza nu a avut acces la adunarea din Sala Unirii. El a făcut doar cinci fotografii. Două sunt imagini de la tribunele oficiale iar alte trei instantanee au fost luate în mulțime.
Samoilă Mârza a fotografiat apoi alte evenimente istorice, precum vizita Regelui Ferdinand I la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni din 1919, încoronarea Regelui Ferdinand I alături de Regina Maria în 22 octombrie 1922, la Alba Iulia, și manifestările de la Alba Iulia care au marcat un deceniu de la Marea Unire. În anul 1919, fotograful providențial al Marii Uniri a realizat un album despre 1 Decembrie 1918, numit Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri. L-a dăruit personalităților acelei perioade, între cei importalizați numărându-se Regele Ferdinand I, primul ministru I. C. Brătianu, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, generalul francez Henri Mathias Berthelot. Delegația română la Conferința de Pace de la Versailles a folosit acest album la Conferință pentru a demonstra participarea masivă și voința poporului.
Societatea “Dorul” de la New York și Sărbătorirea Centenarului
Anul acesta la sărbătorirea Centenarului cei care iubesc cu adevărat România se gândesc cum să adauge un nou proiect vizionar de țară celui pecetluit acum o sută de ani. Din păcate, sărbătorim Centenarul de-a valma și dezbinările fragmentează orizontul edificărilor până la rumeguș. Prea multă supeficialitate și festivism. Prea puține proiecte. Există cu siguranță și proiecte de valoare, cum mi se pare și cel inițiat de Societatea „Dorul” de la New York, care a fost creată înainte de Marea Unire, în 1905. Societatea a împlinit 115 ani de existență continuă, având o activitate pentru care merită tot respectul.
Anul 2018 a adus în sânul Societății „Dorul” o mare efervescență legată de un proiect inițiat de Președintele societății, inginerul Cristi Pascu, care și-a propus să realizeze o Medalie a Centenarului Marii Uniri. Am avut încredere în acest proiect, gândindu-mă la medalia dedicată lui Eminescu și oferită unor mari personalități, începând cu M.S. Regele Mihai, care a primit-o la Versoix, la reședința sa din Elveția. Academicianul Eugen Simion, pe atunci Președintele Academiei, a primit Medalia Eminescu, de asemenea. Critici și istorici literari, îndeobște eminescologi sunt deținătorii acestei medalii, prin care Societatea românilor din New York le recunoaște un merit, trecut uneori cu vederea de instituții din România.
Medalia Centenarului
De data aceasta proiectul Societății „Dorul” era infinit mai complex și mai temerar căci urma să reprezinte într-o medalie chiar arcul de boltă al istoriei românilor, Marea Unire din 1918. A fost creată o medalie a Centenarului din tombac, placată cu aur de 14 K, realizată într-un număr de o sută de exemplare, numerotate de la 1 la 100. Medalia are un diametru de 70mm și 5 mm grosime. Pe marginea ei este gravat legământul de credință al societății sau deviza ei în limba latină, Amor Patriae Nostra Lex, Iubirea de patrie e legea noastră, și numărul medaliei. Pe aversul medaliei e gravată harta României Mari de la 1918, cifra 100, marcând Centenarul și portretele celor trei mari Unificatori de țară, Mihai Viteazul (1600), Alexandru Ioan Cuza (1859) și Regele Ferdinand (1918). Pe reversul medaliei, apare sigla societății formată dintr-o troiță, a cărei cruce e gravată cu modelul unei broderii românești. Pe revers sunt gravate denumirea Societății, cifra 115, numărul anilor care au trecut de la înființare.
Medalia e așezată într-o cutie de lemn nobil, lăcuită, pe care scrie ROMÂNIA/CENTENARUL MARII UNIRI/1918-2018/ USA/ DORUL Society, New York 1903-2018.
Am primit această medalie în cadrul unei Gale. Am văzut în viața mea multe medalii în România sau în alte țări ale lumii. Și am primit mai multe medalii pentru creațiile mele literare și profunda mea implicare în promovarea culturii. Medalii adăugate celor două mari decorații pe care le-am primit, aceea de Cavaler al Ordinului Serviciul Credincios și de Cavaler al Coroanei României.
Curând voi primi la Montreal, o medalie a Centenarului pe care o acordă asociațiile românești din Canada, ai căror membri s-au născut în România sau în Republica Moldova. Nici nu poate exista o bucurie mai mare pentru un scriitor și om al culturii decât bucuria pe care o trăiesc în anul Centenarului, aceea de a reface, prin cele două medalii, România Mare, pentru valorile căreia lucrez și creez de o viață.
Medalia pe care am primit-o de la Societatea „Dorul” e cea mai frumoasă, orice numismat îi va recunoaște valoarea desenului, compoziția, cumulul de semnificații istorice, spirituale, creștine, tradiționale și moderne. Sunt convinsă că va rămâne cea mai frumoasă medalie a Centenarului, menită să ne facă să nu uităm nici una din aceste valori. Designul a fost realizat la Pitești de Dan Pavel, producția medaliilor s-a făcut la Ploiești, iar pergamentele cu lista celor 100 de personalități au fost realizate la Constanța.
Un proiect unicat dedicat Centenarului
Societatea „Dorul” care-i reprezintă pe românii din America, a căror cetățenie americană nu i-a făcut să-și uite nici limba, nici credința, nici istoria, are cel mai îndreptățit motiv de mândrie, acela de a sărbători Centenarul Marei Uniri, într-un proiect unicat, unul dintre cele mai valoroase, cu certitudine, din țară și din toate comunitățile românești din lume. Medalia e însoțită de un etui, un cilindru burgundi, care conține un pergament cu un sigiliu și o bandă tricoloră, o descriere a semnificației Centenarului Marii Uniri (1918-2018) și lista celor 100 de români celebri pentru istoria lumii, prezentați în limbile română și engleză. Alte informații se referă la Societatea „Dorul” care a împlinit 115 ani de existență și la cele șase persoane care fac parte din Comitetul de inițiativă denumit generic Centenarul. Medaliile dimpreună cu pergamentul conținând cele 100 de personalități ale României vor ajunge la o sută de personalități din România și din lume.Un asemenea demers presupune un serviciu de protocol impresionant, cât să dea de lucru unui minister, unei instituții de promovare a României în lume. Medalia va ajunge la Regina Angliei, la Președintele Trump, la Cancelarul Angela Merkel, la Președintele Franței, câteva nume grele din lista celor 100 de destinatari. Aleșii din România, Europa și America vor primi medalia și Carta Centenarului de la Societatea “Dorul” căreia Regina Maria i-a acordat întreaga considerație.
La solicitarea Departamentului pentru Românii din Afara Granițelor din cadrul Administrației Prezidențiale, proiectul societății „Dorul” și medalia Centenarului au fost prezentate la Cotroceni, în cadrul unui simpozion desfășurat sub patronajul Președintelui României, în Sala Unirii, pe 15 martie 2018. Dintre numeroasele evenimente și inițiative ale societății „Dorul” care marchează anul Centenarului, rețin acțiunea din 22 aprilie 2018. La Hramul Sfântului Mucenic Gheorghe. Președintele Societății „Dorul”, inginerul Cristi Pascu, a vorbit atunci despre românul erou, Samoilă Mârza, Fotograful Marii Uniri. Albumul lui Samoilă Mârza, cu care a mers delegația română la Versailles, continuă, după un secol, cu un potențial album de chipuri ale celor 100 de personalități românești care au construit valorile și instituțiile României după 1 decembrie 1918. Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri se continuă în lista celor 100, cuprinsă în elegantul etui ce însoțește medalia jubiliară a Centenarului.
România a primit din diaspora de la New York un proiect pe care îl poate dezvolta într-o carte-album, într-o enciclopedie, într-un serial de filme documentare despre Lista Centenarului, a celor ce au construit România de după 1 Decembrie 1918. Un proiect care edifică unitatea și demnitatea românilor din afara granițelor și din țară.
Mai mulți guvernatori ai statelor americane au proclamat în statele lor Ziua de 1 Decembrie, drept sărbătoarea României și a Marii Uniri. Până la sfârșitul acestui an, sărbătorirea Centenarului Marii Uniri ar trebui să fie sinonimă cu promovarea valorilor României. O mână de oameni, un comitet de inițiativă au dăruit primele 27 de medalii, la Gala și Banchetul, desfășurate la restaurantul Boon din Queens. Urmează turneul câtorva membri ai societății „Dorul” la Alba Iulia și în Bucovina, acțiunile de la București, Mărășești, culminând cu cele de la Alba Iulia. Printre ele, agenda Centenarului include și o masivă operație de plantare de puieți de stejar. O pădure de stejar în memoria celor 300.000 de eroi români care au pierit pe câmpurile de luptă.
La Alba Iulia au fost expuse, anul acesta, imaginile Unirii din 1918, reinterpretate în tehnica fotografiei de acum 100 de ani și s-a vorbit cu acel prilej despre o moștenire pentru generații. Am colaborat la mai multe proiecte importante ca director ICR New York cu Societatea „Dorul”, mereu cu Președintele ei, extrem de pasionat de portul popular românesc, de istoria și tradițiile românești. Am avut mai multe colaborări, printre care și expoziția dedicată portului popular La blouse roumaine (de la Matisse la costumul popular românesc), în Galeria East-West care mai făcea parte din Institut, în 2013. A fost un mare succes, căci am creat un dialog cu Muzeului Costumului, cu Muzeul Folclorului din New York, cu Pratt Institute și institutele de design vestimentar, între care și Parson School of Design, cu Muzeul Metropolitan care a pus pe site costumele lui superbe românești din colecție, unele dintre ele făcând parte din piesele dăruite de Regina Maria sau lăsate anume după Expoziția Universală de la New York, din delegația căreia au făcut parte Constantin Brâncuși, Maria Tănase, Dimitrie Gusti, marele arhitect Octav Doicescu. Fac aceste precizări pentru că există o greșită abordare a unor Institute culturale românești. Ce înseamnă să te adresezi exclusiv americanilor la New York, nu și americanilor de origine română. Ca și cum americanii ar fi o rasă ivită din spuma mării, nu un popor născut din imigranți ce s-au stabilit în America, veniți aici de pe toate meridianele. Firește că la ICRNY evenimentele se țin în engleză și că promovarea valorilor României e interesată să atingă o audiență americană, dar nu în accepția stupidă a unor funcționari culturali trecători, după un mandat sau două, care-i ignoră pe ambasadorii culturii românești, cetățeni ai Americii, de origine română, cei mai valoroși și stabili mesageri, mulți personalități în domeniile lor. Nu am întâlnit această discriminare la celelalte institute culturale de la New York. Dacă ar trebui să decid rapid cui ar trebui să i se înmâneze această splendidă medalie a Centenarului, m-aș gândi la unul din marii dirijori ai lumii, Cristian Măcelaru, născut la Timișoara în 1980, stabilit în SUA, la 17 ani. E o listă excepțională de români americani pe cele două Coaste ale Americii, în toate statele americane. Dintre istoricii și criticii tineri de artă din România, m-am gândit la Adrian Buga, consilier al Casei Majestății Sale Regelui Mihai I al României. Expert atestat al Ministerului Culturii în domeniul: Pictură românească sec. XX. Sunt câteva domenii pe care le acoperă cu excelență, legate nu doar de Colecția Regală de Artă; de Obiectele de cult iudaic și de pictura românească şi maeștrii ei care s-au impus după Marea Unire de la Alba Iulia.
Adrian Buga a susținut în 2017 mai multe prelegeri legate de participarea excepțională a României la Marea Expoziție Universală din 1939-1940 de la New York, care s-a desfășurat la Flushing Meadows – Corona Park, din Queens, sub genericul „Construind lumea de mâine„, The World of Tomorrow.
Preiau informațiile din ziar.
“În Pavilionul României la Expoziţia Internaţională de la New-York şi anume în Casa Românească s’au montat 14 standuri într’o sală consacrată Meşteşugurilor Româneşti. Inaugurându-se pavilionul românesc, s-a deschis în ziua de 11 Mai a. c. şi secţiunea în care au expus meseriaşii români. Solemnitatea a fost în prezenţa d-lor: prof. D. Gusti, înaltul comisar al României la expoziţia de la New-York, Radu Irimescu, ministrul României la Washington, Andrei Popovici consul general la New-York, arhitect Octav Doicescu, realizatorul casei româneşti, o delegaţie de meseriaşi români şi alte personalităţi, în frunte cu reprezentanţii autorităţilor Statelor Unite, primarul oraşului New-York, etc.
Obiectele expuse de meseriaşii români şi cu deosebire realizările obţinute din materiile prime româneşti ale blănarilor, cojocarilor, ceramica românească, lemnul prelucrat artistic, fierul forjat, obiectele bisericieşti, broderiile artizanale pe motive naţionale şi cu deosebire produsele în încălţăminte, pantofărie şi cizmărie românească, precum şi prelucrarea chihlimbarului românesc, au stârnit admiraţie, dovedind şi peste Ocean că meşteşugarul român e dotat cu însuşiri meşteşugăreşti deosebite îmbinate cu mult simţ artistic, aşezându-l printre fruntaşii meseriilor din oricare altă ţară cu un trecut mai îndelungat în meserii.”
Relatările despre expoziție au continuat în următoarele zile. Citez cele consemnate de criticul muzical de la „Times” despre un al doilea mare concert de la Opera Metropolitană: „Concertul dat aseară la Opera Metropolitană, sub auspiciile guvernului român, de d. George Enescu şi de orchestra simfonică din Filadelfia a fost cel mai impresionant şi mai însemnat eveniment muzical al anului.
Programul condus de marele dirijor român a fost un mişcător şi caracteristic exemplu al muzicii şi spiritului poporului român dovedind totdeodată meritul şcolii noi de compozitori. Prima Rapsodie românească a maestrului Enescu, capo-d’operă a genului a încheiat un program care era el însuşi apogeul Zilei României la Expoziţia din New-York şi simbolul cel mai potrivit al marii ei contribuţii la viaţa lumii“.
Un succes răsunător a avut restaurantul românesc, care a funcționat ca o anexă a pavilionului României. Orchestra lui Grigoraș Dinicu, virtuozitatea lui Fănică Luca interpretând la nai sârba care-i poartă numele sau Ciocârlia şi cântecele româneşti interpretate de Maria Tănase, purtând splendidele ei costume populare, au trezit entuazismul și aplauzele de fier ale audienței. Nici nu e de mirare, când ne gândim la vocea Mariei Tănase și la virtuozitatea violonistului Grigoraș Dinicu sau la celebrele lui compoziții, precum Hora staccato ori felul în care interpreta Ciocârlia, compoziția lui Angheluș Dinicu împreună cu Fănică Luca. Se spune că marele Jasha Heifetz ar fi afirmat că cel mai mare violonist pe care l-a ascultat vreodată era Grigoraș Dinicu.
Un alt comentariu al vremii se referă la Maria Tănase:
„Serile trecute cântăreaţa Maria Tănase a fost viu aplaudată la o recepţie intimă, oferită aristocraţiei din New-York de fostul preşedinte al Statelor Unite, d. Herbert Hoover.”
Carta Centenarului și Lista celor 100 de personalități
Ce valori a prezentat România la Expoziția Universală din New York?
Cele mai importante nume ale artei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX și din perioada interbelică Au fost expuse picturi de Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu,Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, sculpturi de Oscar Han, Cornel Medrea, Mihai Onofrei, Mac Constantinescu, Milița Petrașcu, Ion Jalea, obiecte de artă monumentală și decorativă de Olga Greceanu, Dem Demetrescu, Nora Steriade, Lena Constante. O mare parte dintre acestea se află la Catedrala ortodoxă română „Sfânta Maria”, din Cleveland, Ohio.
România a oferit două concerte cu marele George Enescu conducând Orchestra Simfonică din Philadelphia, cea mai renumită orchestră din America, la vremea aceea. Programul a fost alcătuit exclusiv din creații ale unor compozitori români, nelipsind Rapsodia Română de George Enescu.
Mare parte din numele ce au dat strălucire prezenței României la Expoziția Universală din 1939 se regăsesc pe Lista celor 100 de personalități cuprinse în Carta Centenarului ce va fi oferită de societatea „Dorul”.
În așteptarea unor proiecte și evenimente de mare anvergură create sub semnul Centenarului Marii Uniri, de instituțiile ce reprezintă România la New York și în America, Conducătorul unei filiale importante a unei bănci din New York a primit Medalia Centenarului și o Diplomă de excelență.
Cea mai frumoasă medalie a Centenarului Marii Uniri va pleca în lume de la New York. A fost concepută de niște americani de origine română. Sau de niște români care sunt și cetățeni americani.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.