Un articol scris de Dr.Daniela Lupu Muzeul Municipiului Bucuresti
Cea mai veche dintre cărțile vechi ale Bibliotecii Muzeului Municipiului București datează din 1560 și se numește Del l’Historia universale del l’ origine et imperio de Turchi – Despre istoria universală (adică) despre originea şi puterea turcilor (fig. 1).
Ea a fost alcătuită în limba italiană de florentinul Francesco Sansovino (1521-1583) și publicată în propria sa tipografie din Veneţia. După cum însuşi autorul mărturiseşte, nu este o lucrare originală, ci o „raccolta” – adică o culegere de texte referitoare la organizarea militară, religia, legile, obiceiurile (alimentaţia, vestimentaţia, igiena) turcilor: „atât în timp de pace, cât şi în timp de război”. În carte găsim referinţe la expansiunea turcilor în Peninsula Balcanică în secolele XIV-XV și la campaniile militare ale sultanului Soliman Magnificul (1520-1566) de supunere a Ţării Româneşti. Historia lui Sansovino a stârnit interesul cititorilor, astfel încât a fost retipărită de şapte ori între 1565 şi 1654.
Din secolul al XVI-lea, odată cu apropierea turcilor de centrul Europei prin campaniile din timpul lui Soliman Magnificul, în Ocident se scriu și se publică numeroase cărți, care ilustrează interesul cărturarilor pentru civilizaţia otomană, dar şi îngrijorarea crescândă în faţa pericolului turc. Ele tratează istoria Imperiului Otoman şi expansiunea acestuia în teritoriile creştinilor, dar abordează și subiecte pline de mister pentru publicul larg, cum ar fi vieţile sultanilor, ceremonialul şi obiceiurile cotidiene din Serai, religia musulmană ș.a. Multe erau însoţite de ilustraţii (portrete, planuri, hărţi) realizate de cunoscuţi gravori ai timpului, cel mai adesea după propria imaginație. Aceste scrieri au stat la originea imaginii turcului în imaginarul occidental medieval.
Graţie legăturilor diplomatice speciale pe care Republica veneţiană le-a avut de timpuriu cu Imperiul Otoman, scriitorii veneţieni (de diferite formaţii şi apartenenţă: negustori, dipolomaţi, călători, moralişti, istorici) au fost printre primii europeni care au avut acces direct la informaţii despre curtea şi personalităţile lumii otomane. Asimilând şi difuzând date despre civilizaţia otomană, veneţienii au fost la rândul lor influenţaţi de ea. Astfel s-a născut un curent literar care se manifestă la Veneţia în secolele XV-XVI, definit de specialişti drept „turcesc”. Unul dintre exponenţii acestui curent a fost Francesco Sansovino (Francesco Tatti da Sansovino), istoric, literat editor şi proprietar de tipografie – care avea ca marcă distinctivă o semilună. El se numără totodată printre cei mai cunoscuţi autori de popularizare a istoriei Italiei din această epocă. Din vasta sa operă deţinem și ediția adăugită a lucrării Del l’Historia universale del l’ origine et imperio de Turchi tipărită în 1564 (fig. 2), în care s-au inclus două texte ale altor scriitori din curentul turcesc: Antonio Menavino (despre viaţa şi legile turcilor) şi Andrea Cambini (Libro della origine de Turchi et imperio delli Ottomani, care este izvor narativ pentru domnia lui Ştefan cel Mare ).
Ulterior, în aceaşi serie „turchesca” Sansovino a mai publicat: Gl’ annali turcheschi overo vite de’ principi della casa othomana ne quali si descrivono di tempo in tempo tutte le guerre fatte dalla natione de’ Turchi in diverse provincie del mondo (Veneţia, 1573).
Fig. 1. Sansovino, Del l’Historia universale del l’ origine et imperio de Turchi, Veneția, 1560
Fig. 2. Sansovino, Del l’Historia universale del l’ origine et imperio de Turchi, Veneția, 1564
Mda mă falșilor,.. Și nu ți se pare că nu e nici românesc și nici ortodox ?? Ce ai făcut cu Codex Aureus, furate din Biblioteca Bisericii Catolice din Alba Julia ??