Instituţiile de stat au început în ultima perioadă să ceară firmelor participante la licitaţii certificatul de responsabilitate socială sau SA 8000. Cele care nu deţin o astfel de hârtie sunt eliminate.Pe şest, autorităţile au introdus în ultima perioadă de timp o nouă condiţie pe care trebuie s-o îndeplinească firmele candidate la achiziţiile şi licitaţiile publice: deţinerea unei certificări de responsabilitate socială (SA 8000). Noul certificat completează astfel lunga listă a certificărilor ISO care se cer în mod curent: ISO 9000 pentru managementul calităţii, ISO 14000- mediu şi ISO 18000 protecţia muncii.
Potrivit unei societăţi care acordă un astfel de certificat, SA 8000 se poate obţine de către o firmă contra cost şi după îndeplinirea unor condiţii referitoare la discriminarea angajaţilor, la programul de muncă, la retribuţie, la măsurile disciplinare, la asocierea liberă şi negocierea colectivă, la sănătatea şi securitatea în muncă şi lista continuă. La prima vedere pare că hârtia cu pricina ar duce la o creştere a calităţii condiţiilor de muncă pentru angajaţi. Numai că nimeni nu ştie prea mare lucru despre acest certificat.
”Nu am auzit de acest certificat şi nici nu mi se pare normal ca mereu la licitaţiile publice să se mai ceară câte o hârtie de care nu a auzit mai nimeni. Eu cred că la licitaţii interesant pentru stat trebuie să fie preţul şi mai apoi hârtiile”, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Vicepreşedintele Patronatului Român, Tudorel Niţulescu, zice că nu a auzit de noul certificat, dar i se pare normal să se mai ceară o hârtie care în fapt blochează acesul firmelor mici la licitaţiile publice. ”Totul e anormal în această ţară. Aşa că într-o societate anormală este normal să se ceară şi certificatul de responsabilitate socială”, zice Niţulescu.
În acest moment în România mai puţin de 0,1% din firme deţin un astfel de certificat. Printre acestea se numără şi Tehnologica Radion, Romstrade Euroconstruct Trading ’98, Drumuri şi Poduri SA. Preţul obţinerii unui astfel de certificat nu este unul foarte mare, dar nici foarte mic. El este format din două componente: un preţ este dat de consultantul care realizează documentaţia pentru obţinerea certificatului, iar un altul de organismul de certificare. Cel mai mic preţ porneşte de la câteva mii de euro şi se poate ajunge la câteva zeci de mii, în funcţie de mai multe criterii, unul dintre ele referindu-se la numărul de angajaţi. Adică ai mai mulţi angajaţi, plăteşti mai mult.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.