Știrea cea mai importantă a începutului de săptămână pentru piețele financiare a venit de la Geneva, unde în weekend au avut loc discuții între SUA și China privind tarifele comerciale, discuții care au dus la un „progres substanțial”, potrivit secretarului Trezoreriei americane, Scott Bessent. Președintele Trump a mers și mai departe, spunând că discuțiile au dus la ”resetarea totală” a relației cu China.
Însă declarațiile făcute de președintele Xi Jinping la Moscova, unde a fost prezent pentru celebrarea Zilei Victoriei, pot să reducă din optimismul generat la Geneva. Spunând că relația dintre China și Rusia este ”de nezdrobit” și că cele două state sunt ”prieteni de oțel”, Xi Jinping a complicat și situația liderilor politici europeni, care văd încă în apropierea de China o modalitate de a forța mâna Statelor Unite în discuțiile pentru reducerea tarifelor impuse de SUA pentru produsele europene. Întrebarea în cancelariile europene este dacă prietenul dușmanului nostru este tot dușmanul nostru sau poate fi și prieten al Europei?
Mesajele transmise de Xi Jinping la Moscova marchează o schimbare a abordării războiului din Ucraina: China nu mai vrea să pară un promotor al păcii, ci își asumă susținerea Rusiei și semnalează că își dorește o victorie rusă în Ucraina, ca parte dintr-un plan mai amplu care să ducă la o victorie în fața SUA și la unirea cu Taiwanul și ieșirea către Oceanul deschis din strânsoarea lanțurilor de insule controlate de SUA după al Doilea Război Mondial.
Președintele Ucrainei, susținut de omologii europeni, a propus Rusiei o încetare a focului de 30 de zile, însă a fost refuzat de Moscova, care a venit cu contraoferta unor convorbiri directe în Turcia, la finalul acestei săptămâni. Presat de SUA pentru a înceta ostilitățile, Zelenski spune că este pregătit să discute cu Vladimir Putin, însă nu este limpede dacă cei doi lideri vor sta față în față. Oricum, termenii propuși de Rusie pentru desfășurarea convorbirilor sunt aceiași: renunțarea la aderarea la NATO, recunoașterea anexării Crimeii, fără trupe de menținere a păcii pe teritoriul ucrainean, recunoașterea controlului rus asupra teritoriilor ocupate în estul țării și reducerea drastică a ajutoarelor militare occidentale pentru Ucraina. Sunt termeni pe care regimul Zelenski i-a respins până acum.
Un alt mesaj din partea Chinei vine prin intermediul disputei scurte și intense dintre India și Pakistan. Tot mai multe publicații internaționale arată că această confruntare a fost un test pentru echipamentele militare chineze cu care este înarmat Pakistanul împotriva armelor occidentale deținute de India. Rezultatul nu este îmbucurător pentru Occident: în luptele care au implicat 150 de avioane militare (considerată cea mai mare luptă aeriana din ultimii 50 de ani), India a pierdut cinci aparate, în vreme ce Pakistanul nu a pierdut niciunul. India a pierdut 3 avioane franceze Rafale, un avion rusesc Su-30, un MiG-29 și o dronă israeliană Heron. Avioanele Rafale au fost doborâte înainte de a putea lansa vreo rachetă, pentru ca rachetele chineze cu care erau echipate avioanele chineze J-10C aveau o rază de acțiune sensibil mai mare.
Una dintre concluzii este că avioanele chineze precum J-10C si rachetele PL-15, alături de sistemul antiaerian HQ-9 s-au dovedit superioare în fața unor avioane mai moderne și de circa patru ori mai scumpe produse în Occident. Pe de altă parte, pierderile Indiei pot fi puse pe seama faptului că sistemele de luptă ale armatei indiene sunt eterogene, achiziționate din Rusia, SUA și Europa, în vreme ce sistemele pakistaneze sunt mult mai bine integrate pentru că provin în proporție covârșitoare din China.
Extraordinar,d-le RC pe extern CM,cum ti-ai dat seama ? Nimeni nu s-ar fi gandit