Cine și cât mai învață în limba română în Ucraina?

În caz că are nevoie de informații pentru viitoare convorbiri, cotidianul îi oferă pe tavă oficialului român

Cine și cât mai învață în limba română în Ucraina?

În caz că are nevoie de informații pentru viitoare convorbiri, cotidianul îi oferă pe tavă oficialului român

Legea privind minorităţile (comunităţile) naţionale din Ucraina a fost astăzi subiectul unei discuții dintre ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba.
Discuţia celor doi oficiali a avut loc în continuarea convorbirii telefonice avute de preşedintele României, Klaus Iohannis, cu preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, la 4 ianuarie 2023, în cursul căreia s-a convenit ca şefii diplomaţiilor de la Bucureşti şi Kiev să poarte discuţii pentru soluţionarea problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea privind minorităţile (comunităţile) naţionale din Ucraina. În continuarea discuţiilor anterioare cu şeful diplomaţiei de la Kiev, Aurescu a reiterat necesitatea recunoaşterii, de către Ucraina, a inexistenţei aşa-zisei „limbi moldoveneşti”.

În caz că nu știe situația exactă din ultimii ani, și are nevoie de informații pentru viitoare convorbiri, cotidianul îi oferă pe tavă oficialului român o statistică a școlilor românești din zona Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și nu doar.

Regiunea Cernăuți

În anii ’90, la Catedra de limba română erau 150 de studenți (împreună cu fără frecvență și învățământ seral – doar 10 studenți erau o perioadă), acum sunt 26 plus 10  prin Europa, fugiți de război, învață online. Deci, 150 vs 36.
În anii ’90, erau în total 92 de școli (83 românești și 9 mixte), în 2016, erau 63 de școli românești și 18 mixte.
La începutul anului 2023, sunt înregistrate 47 de școli românești și 17 mixte, în urma comasării în școli de bază.
Din anul 2017, (reforma teritorial-administrativă și legea învățământului) nu a fost închisă nicio școală, ci s-a operat reorganizarea rețelei de unități școlare. Au fost create școli de bază și, în urma comasării sunt mai puține școli la număr. Școală din Buda Mica, de exemplu, nu mai este unitate separată de învățământ, ci o filială a celei de la Buda Mare. Școala din Nesvoia e filială a Liceului din Mămăliga.

Învățământul în limba română („moldovenească”) din Ucraina

 

Anul școlar

Numărul de elevi (mii)

Sursa

română

mold-că

total

1991/1992

19,0

14,0

33,0

1991, p. 197

1993/1994

26,0

7,0

33,0

1993, p. 384

1995/1996

26,9

7,1

34,0

1995, p. 446

1997/1998

34,3

34,3

1997, p. 434

1999/2000

27,5

7,2

34,7

1999, p. 475

2001/2002

28,5

7,0

35,5

2001, p. 467

2003/2004

27,5

6,5

34,0

2003, p. 477

2005/2006

25,0

6,0

31,0

2005, p. 461

2007/2008

22,8

5,2

28,0

2007, p. 459

2009/2010

21,1

4,3

25,4

2009, p. 450

 

Sursa: Date statistice extrase din Статистичний щорiчник України. Numărul paginii pentru fiecare an e indicat în tabel.

Până în anul școlar 2003/04, în trei regiuni cu populație vorbitoare de limba română din Ucraina, cca. 33-35 mii de elevi au studiat în limba română. Însă, după acest an școlar s-a redus accentuat atât numărul elevilor, care studiau în limba română („moldovenească”). Doar în decurs de un deceniu (2001-2010), numărul elevilor din școlile românești s-a micșorat cu peste 7 mii, și cu aproape 3 mii – în școlile moldovenești.

Potrivit statisticilor oficiale, în anul școlar 2016/2017, în Ucraina funcționau 75 de școli românești (63 în regiunea Cernăuți și 12 în Transcarpatia) și doar 3 școli moldovenești în sudul Basarabiei. În toate cele trei regiuni activează și mai multe școli mixte cu instruire în română și ucraineană, cele mai multe în regiunea Cernăuți și în sudul Basarabiei. După aceeași sursă, în 1.044 de clase se studia în limba română (881 în regiunea Cernăuți și 163 în Transcarpatia), iar în 173 de clase din sudul Basarabiei se învăța în „moldovenește”. În limba română erau instruiți 16.139 de elevi (13.453 în regiunea Cernăuți și 2.686 în Transcarpatia), iar 2.693 de elevi din sudul Basarabiei studiau în „limba moldovenească”1. În total, 18.832 de elevi români și moldoveni din cele trei regiuni erau instruiți în limba maternă. Față de anul școlar 2001/2002, când s-a atins cifra maximală de 35,5 mii de elevi în școlile românești, în anul de îmvățământ 2016/2017 această cifră s-a redus cu circa jumătate.

Regiunea Cernăuți

La sfârșitul perioadei sovietice, în regiunea Cernăuți, din cele 114 școli „moldovenești” din anul școlar 1940/1941, au rămas doar 87. Clase cu predarea materiilor în limba română, numită oficial „moldovenească”, mai existau în câteva școli mixte ruso-române sau ucraineano-române.

Învățământul în limba română din regiunea Cernăuți

 

Anul școlar

școli

clase

elevi

Anul școlar

școli

clase

elevi

2010/11

70

945

15.579

2014/15

66

907

14.092

2011/12

72

982

15.820

2015/16

63

899

13.715

2012/13

70

947

15.195

2016/17

63

881

13.453

2013/14

69

921

14.697

diferența:

-7

-64

-2.126

 

Surse: https://ukrstat.org/uk/druk/publicat/kat_u/publosvita_u.htm. Загальноосвітні навчальні заклади України на початок 2010/11 – 2016/17 навчального року, c. 61-69.

Așadar, doar în decurs de 6 ani, numărul eleviilor instruiți în limba română a scăzut cu peste 2 mii de persoane, pe când numărul elevilor din școlile și clasele ucrainene a crescut cu peste 3 mii de persoane. În anul școlar 2016/2017, din totalul de 97.457 de elevi, cca. 20% (cca. 19.500) sunt români ori moldoveni, dar numai 13.453 din ei (69% din total) învață în limba maternă. Reiese că, un număr de cca. 6.000 de copii de naționalitate română din regiunea Cernăuți (31% din total) studiază în limba ucraineană. În decurs de numai 15 ani (din 2001 până în 2016), numărul școlilor românești s-a redus cu 20 (de la 83 la 63), iar numărul elevilor din școlile românești s-a micșorat cu cca. 10 mii.

Sudul Basarabiei

În ajunul declarării independenţei Ucrainei, în satele din sudul Basarabiei existau doar 16 şcoli cu predarea în limba română, 2 școli mixte româno-ruse și 3 școli cu predarea limbii și literaturii române ca obiect. În 1996, în sudul Basarabiei mai erau 13 școli cu instruirea în limba română, iar în 2002 mai activau doar 9 școli în limba maternă2. În anul școlar 2002/2003, în 18 sate moldovenești din sudul Basarabiei erau 9 școli cu predare în limba română, 4 școli româno-ruse, 3 școli româno-ucrainene și două școli cu instruirea în 3 limbi. În aceste 18 școli existau 318 clase cu instruirea în limba maternă a elevilor, 42 clase ruse și 9 clase cu predare în ucraineană. Din 7.669 de elevi din aceste școli, 6.831 învățau în română, 706 în rusă, 132 în ucraineană. Este vorba de sate, în care peste 90% din locuitori sunt moldoveni, iar până în 1991 au existat școli cu predare doar în limba maternă.

Învățământul în „limba moldovenească” din regiunea Odesa

 

Anul școlar

școli

clase

elevi

Anul școlar

școli

clase

elevi

2010/11

6

221

3.877

2014/15

5

190

2.984

2011/12

6

204

3.508

2015/16

3

178

2.797

2012/13

6

202

3.288

2016/17

3

173

2.693

2013/14

5

195

3.087

diferența:

-3

-48

-1.184

 

Surse: https://ukrstat.org/uk/druk/publicat/kat_u/publosvita_u.htm. Загальноосвітні навчальні заклади України на початок 2010/11 – 2016/17 навчального року, c. 61-69.

Școli sau clase cu instruirea în „limba moldovenească” mai există doar în partea basarabeană a regiunii Odesa. În decurs de 6 ani, numărul școlilor moldovenești s-a redus la jumătate, numărul claselor moldovenești s-a micșorat cu 48, iar numărul elevilor instruiți în „limba moldovenească” s-a diminuat cu 1.184 de persoane. Dacă în anii 1993-2001, cca. 7.000 de elevi din sudul Basarabiei erau instruiți în limba lui Eminescu, în prezent doar aproximativ 2.700 de moldoveni mai învață în „moldovenește”.

Regiunea Transcarpatia

Românii din regiunea Transcarpatică locuiesc compact la hotar cu România și sunt concentrați în raionul Teacev (12,4% în 2001) și Rahov (11,6% în 2001). Românii de aici au dispus de învățământ în limba română în toate timpurile, deși au trăit în cadrul diferitor țări (Austro-Ungaria, Cehoslovacia, Ungaria, Uniunea Sovietică, Ucraina). În perioada sovietică, în toate satele românești din Transcarpatia au funcționat școli moldovenești, după modelul celor din regiunea Cernăuți ori sudul Basarabiei.

În 2002, în regiunea Transcarpatică funcționau 11 școli românești și două mixte româno-ucrainene, dintre care 7 de nivel I-II (primar-gimnazial) și 6 de nivel I-III (primar-gimnazial-liceal). În toate aceste școli activau 357 de cadre didactice, iar numărul elevilor era de 4.541, dintre care 2.975 în 9 școli din raionul Teacev și 1.566 – în 4 școli din raionul Rahov. Elevii studiau în română la școlile din Apșa de Jos (1.001), Apșa de Mijloc (908), Slatina (566), Strâmtura (366), Biserica Albă (311), Topcino (260), Cărbunești (209), Podișor (200), Dobric (193), Plăiuț (154), Bouțu Mic (124), Valea Malului (75) și liceul din Slatina (înscriși doar 25 de elevi). În toate cele 13 școli, directori erau etnici români3.

Învățământul în limba română din regiunea Transcarpatia

 

Anul școlar

școli

clase

elevi

Anul școlar

școli

clase

elevi

2010/11

12

202

3.287

2014/15

12

161

2.716

2011/12

12

183

3.030

2015/16

12

161

2.711

2012/13

12

169

2.899

2016/17

12

163

2.686

2013/14

12

166

2.821

diferența:

-39

-601

 

Surse: https://ukrstat.org/uk/druk/publicat/kat_u/publosvita_u.htm. Загальноосвітні навчальні заклади України на початок 2010/11 – 2016/17 навчального року, c. 61-69.

Așadar, după datele oficiale, în regiunea Transcarpatică activează 12 școli românești, dar în timp de 6 ani școlari, numărul claselor s-a redus cu 39, iar numărul elevilor din aceste școli – cu cca. 600. Totodată, în decurs de 14 ani, numărul elevilor care învață în română s-a micșorat cu cca. 2.000 (de la 4.634, în anul școlar 2002/2003, la 2.686 – în anul 2016/2017).

Învățământul în limba română („moldovenească”) din Ucraina (2010-2018)

 

Anul școlar

Învățământ în limba română

în lb. „moldovenească”

Regiunea Cernăuți

Regiunea Transcarpatia

Sudul Basarabiei

școli

clase

elevi

școli

clase

elevi

școli

clase

elevi

2010/11

70

945

15.579

12

202

3.287

6

221

3.877

2011/12

72

982

15.820

12

183

3.030

6

204

3.508

2012/13

70

947

15.195

12

169

2.899

6

202

3.288

2013/14

69

921

14.697

12

166

2.821

5

195

3.087

2014/15

66

907

14.092

12

161

2.716

5

190

2.984

2015/16

63

899

13.715

12

161

2.711

3

178

2.797

2016/17

63

881

13.453

12

163

2.686

3

173

2.693

2017/18

60

866

13.336

12

163

2.649

3

171

2.652

diferența:

-10

-79

-2.243

-39

-638

-3

-50

-1.225

 

Surse: https://ukrstat.org/uk/druk/publicat/kat_u/publosvita_u.htm, Загальноосвітні навчальні заклади України на початок 2010/11-2017/18 навчального року (Școlile generale din Ucraina la începutul anului de învățământ 2010/11-2017/18), c. 61-69.

Articole despre învățământul în limba română din Ucraina – în Mesager bucovinean

  1. Învăţământul românesc în regiunea Cernăuţi: istorie şi actualitate, în Mesager bucovinean, anul XIII, nr. 1 (49), Bucureşti 2016, p. 10-16.

  2. Şcoala mixtă, un prim pas pe calea lichidării învăţământului românesc în nordul Bucovinei, în Mesager bucovinean, anul XIII, nr. 2 (50), Bucureşti 2016, p. 38-48.

  3. Învăţământul în limba română, în cele patru raioane ale regiunii Cernăuţi cu populaţie românească compactă, în Mesager bucovinean, anul XIII, nr. 3 (51), Bucureşti 2016, p. 15-21.

  4. Problemele învăţământului românesc din regiunea Cernăuţi: concluzii şi sugestii, în Mesager bucovinean, anul XIII, nr. 4 (52), Bucureşti 2016, p. 28-33.

  5. Comunitatea românească din Ucraina și problemele învățământului în limba română, în Mesager bucovinean, an XIV, nr.3 (55), București 2017, p.23-26; nr.4 (56), p.15-19.

  6. Școlile cu limba română de instruire din Ucraina: trecut și prezent, în Mesager bucovinean, anul XVI, nr. 3-4 (63-64), București 2019, p. 72-91.

1 https://ukrstat.org/uk/druk/publicat/kat_u/publosvita_u.htm. Загальноосвітні навчальні заклади України на початок 2016/17 навчального року, c. 61-69.

2 Ion Popescu, Constantin Ungureanu, op. cit., p. 72.

Distribuie articolul pe:

21 comentarii

  1. @Rumburak. Va inselati profund, nu „asta ne doare pe toti”, nu va erijati ca purtator de cuvant al tuturor, nimeni nu v-a acordat acest drept. Pe mine ma doare soarta romanilor din Bucovina de Nord, Bugeac si Maramuresul de Nord dintotdeauna impilati de slavi ( rusi sau ucrainieni, sunt ACELASi lucru, oricat v-ar deranja acest lucru )

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.