Forumul „Marea Neagră: granița viitorului pentru o Europă sigură și stabilă”, evenimentul care a avut loc pe 19 martie, la Palatul Parlamentului, și pentru care Moscova acuză România de ingerință în afacerile interne ale Federației Ruse, a fost organizat de Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia. Organizația este interzisa în Rusia. Curtea Supremă a Federației Ruse a declarat această organizație drept teroristă, în toamna anului 2022.
”Scopul nostru principal este: 41 de state independente, libere, dezvoltate și de succes, în locul unui Imperiu nebun”, scrie pe site-ul Forumului. ”Decolonizarea așa-zisei Federații Ruse. Ceea ce facem este lupta de eliberare anticolonială și națională împotriva Imperialismului Kremlinului Moscovit. Imperiul Terorist al Federației Ruse trebuie înlocuit de un spațiu post-rus pașnic și civilizat, prin eliberarea națiunilor ocupate și a regiunilor ocupate. Nu există alternativă la această componentă a noi arhitecturi de securitate, atât în Europa, cât și în întreaga lume. Decolonizarea, eliberarea de sub ocupație și opresiunea colonială a Moscovei, crearea de noi entități geopolitice, precum și reconstrucția care va urma a statelor independente ale spațiului post-rus: Tatarstan, Republic Ural, Saha, Bașkortostan, Statele Unite ale Siberiei, Karelia, Cerchezia, Ingușetia, Republica Baltica Karaliaučius – Prusia de Est, Buryatia, Federația Pacificului, Nogai El, Tuva, Ciuvașia, Republica Donului, Federația Tyumen-Yugra, Komî, Republica Tver, Altai, Kuban, Federația Volga, Byarmia, Iriston, Republica Novgorod, Smalandia, Federația Zalesye Federation, Hakasia, Republica Pskov, Kumîkia, Koland, Republica Cernozemie și altele”, este notat pe site-ul Forumului.
Forumul Națiunior Libere din Post-Rusia este un forum creat in Polonia, imediat după invazia rusă în Ucraina, cam atunci când publicația The Atlantic sau Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa a guvernului Biden-Clinton-Nuland invitau la discuții despre posibilitatea ca o înfrângere a Rusiei lui Putin în Ucraina să ducă la scindarea Federației Ruse într-o mulțime de republicuțe.
Acum, după trei ani, Moscova se îndreaptă spre câștigarea războiului, iar guvernul SUA negociază cu Federația Rusă încetarea războiului din Ucraina, iar același guvern al SUA demantelează organizațiile paravan ale statului profund din SUA, începând cu USAID, care au pus umărul la crearea unor organizații precum Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia. Că a fost o chestiune bine gândită sau nu, invitarea acestui Forum la București, în toiul negocierilor americane cu Rusia, va fi interpretat ca un mesaj din partea statului român. La Moscova, mesajul acesta a dus la ”trimiterea materialelor colectate la Procuratura Generală a Federației Ruse pentru o evaluare juridică și luare a deciziilor în conformitate cu acțiunile noastre politice și diplomatice”, după cum arată Comisia Dumei de Stat pentru Securitate, citată de Tass. Rămâne de văzut dacă reacția Washingtonului va fi la fel de publică.
Evenimente precum cel de la București nu trebui să facă pe nimeni să deplângă Rusia, cea care a ciopârțit teritorial și România. Dar ar trebui sa genereze niște întrebări despre cat de oportun este ca Bucureștiul să bage bătul în gardul Rusiei în momentul în care Moscova negociază cu Washingtonul și există o ruptură între aliații din Europa de Vest și Statele Unite. Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia a avut în ultimii ani evenimente la Paris, Londra, Bruxelles, Roma, chiar și la Washington, găzduite acolo de Jamestown Foundation. Acum, gazda este Palatul Parlamentului. Poate fi un semnal că România a ales să fie in ”NATO European”, mai degrabă decât în ”NATO American”, al Statelor Unite care negociază cu Rusia.
”Marele pericol nu este că Vladimir Putin va încerca să creeze un soi de Al Treilea Reich. Pericolul este un război nuclear pornit de la o dispută pentru controlul unor plaje de la Marea Neagră”, scria istoricul Sumantra Maitra, pentru The American Conservative. ”Nimeni nu ar trebui să testeze ipoteza că Putin va recurge la arma nucleară, dacă va fi încolțit astfel, iar SUA trebuie să transmită discret aliaților europeni că nu vor sări în ajutorul lor, dacă lipsa lor de prudență va duce la o ripostă paranoică a Rusiei. Putin se confruntă deja cu provocări din zona de extremă dreapta din Rusia”.
Ideilor scindării Federației ruse le-a făcut ecou, la momentul apariției Forumului Națiunilor Libere din Post-Rusia, și Kaja Kallas, premierul Estoniei, care mai vorbea despre necesitatea ca în potențiala ”Rusie post-imperială” să se rescrie manualele de istorie, pentru ca noii ruși să nu mai fie tentați de reluarea cuceririlor. Acum, Kaja Kallas este șefa diplomației UE.
În mai 2022, The Atlantic publica un articol intitulat ”Decolonizarea Rusiei”. ”Pentru a evita vărsări de sânge fără rost, Kremlinul trebuie să piardă imperiul pe care încă îl deține”, scria The Atlantic. Tot atunci, Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa a guvernului SUA a publicat un anunț despre un briefing online intitulat ”Decolonizarea Rusiei – un imperativ moral si strategic”. În invitația la eveniment se scria: ”Războiul barbar al Rusiei în Ucraina – iar înainte în Siria, Libia, Georgia și Cecenia – a expus în întreaga lume caracterul vicios și imperial al Federației Ruse. Agresiunea sa a catalizat o dezbatere despre imperiul intern al Rusiei, având în vedere că Moscova domină peste multe națiuni indigene ne-ruse și faptul că Kremlinul suprimă autodeterminarea lor națională. Acum se duc discuții serioase și controversate despre abordarea imperialismului fundamental a Rusiei și despre nevoia de a ”decoloniza” Rusia, pentru ca apoi să devină un partener viabil pentru securitatea și stabilitatea Europei. Ca succesoare a Uniunii Sovietice, care și-a ascuns agenda imperială în spatele unei nomenclaturi antiimperialiste și anticapitaliste, Rusia nu a fost încă monitorizată atent pentru tendințele sale imperialiste, deseori brutale”.
Forumul Națiunilor Libere din Post-Rusia a apărut pe acest fond al ofensivei unor organizații din SUA administrației Biden-Clinton-Nuland, cu susținere din partea National Endowment for Democracy sau direct din partea guvernului.
Ceea ce acum s-a întâmplat la București, a avut loc, în 2023, la Paris si Londra. Acolo, Forumul amintit a organizat mai multe evenimente, cu activiști pentru independență din Caucazul de Nord, din republicile turcice din Federația Rusa, din republicile cu comunități balto-finice din nordul Federației Ruse, din republicile cu comunități budiste din Siberia. Cu toții au planuri pentru ceea ce numesc Rusia post-imperială. Cu toții ar avea planuri pentru ”Rusia post-imperială”.
”Marele pericol nu este că Vladimir Putin va încerca să creeze un soi de Al Treilea Reich. Pericolul este un război nuclear pornit de la o dispută pentru controlul unor plaje de la Marea Neagră”
”Imperiul rus, imperiul sovietic, imperiul lui Putin – toate sunt un rău îngrozitor și trebuie dezmembrate, astfel încât să nu mai atace pe nimeni”, spunea un participant la forum, fost jurnalist la radioul Eko Movskii, în Sank Petersnburg, acum imigrant în Occident. Toți membrii forumului au părăsit Rusia. ”Rusia este un stat agresor și terorist. Este ultimul imperiu european într-o vreme în care nu mai există imperii”, spunea rusul, in 2023. Jurnalistul rus care și-a părăsit țara după invazia în Ucraina oferă trei scenarii pentru republicile care vor dori independența. Primul este optimist – separarea pașnică, odată ce autoritatea Moscovei va dispărea. Al doilea scenariu este războinic – un marș triumfător asupra Kremlinului al forțelor ucrainene și al voluntarilor din Federația Rusă. Al treilea scenariu este favoritul jurnalistului rus – ocuparea totală a Rusiei de forțele NATO, cum s-a întâmplat cu Germania sau Japonia după războiul mondial; s-ar ajunge aici după ce Vladimir Putin ar folosi arma nucleară, iar Vestu al câștiga războiul ce ar urma imediat împotriva Rusiei.
Federația Rusă este formată din 89 de regiuni, la care se pot adăuga și regiunile anexate din Ucraina. Exista 22 de republici etnice care au un statut autonom, cu propria constituție, limbă și parlament. O singură asemenea republică a luptat pentru independență – Cecenia – și asta s-a soldat cu două războaie sângeroase, ultimul contribuind la legitimarea regimului Putin.
Dincolo de dezideratele separatiștilor plecați din Federația Rusă, la războiul din Ucraina participă de partea ucraineană extrem de puțini cetățeni din republicile amintite. Nu există nici cel mai mic indiciu că o majoritate a locuitorii acestor republici și-ar dori independența. Nici viabilitatea economică a acestor republici nu este limpede – sunt bogate în resurse naturale însă nu au ieșire la mare și depind total de infrastructura de transport a Moscovei.
Vladimir Milov, fost ministru rus al Energiei, plecat și el în Occident, critică activitatea Forumului Națiunilor Libere și spune că ”dezintegraționiștii” par rupți de realitate, promovează niște planuri periculoase și ajung să fie folosiți în beneficiul propagandei Kremlinului. ”Dezbaterea aceasta este speculată de Putin și propagandiștii lui. Este mai ușor acum să spună că agresiunea Rusia în Ucraina este o acțiune defensivă împotriva încercărilor occidentale de a distruge Rusia”, spune Milov.
Membrii Forumului spun totuși că planurile lor de dezintegrare a Federației Ruse vor avea succes. În anii 1930, nimeni nu se gândea că Imperiul Britanic se va dezintegra, spune jurnalistul rus din Sankt Petersburg. Iar Edward Lucas, fost corespondent al revistei The Economist, arata că, în anii premergători disoluției URSS și independenței statelor baltice, activiștii pro-independență din aceste foste trei republici sovietice nu erau luați în serios. ”Însă ei au fost cei care au râs la urmă”, spune Lucas.
La evenimentul Forumul „Marea Neagră: granița viitorului pentru o Europă sigură și stabilă” au mai participat reprezentanți ai Jamestown Foundation, printre care Janusz Bugajski, care susținea, chiar înaintea deschiderii Forumului, că ”Europa trebuie sa se pregătească pentru un colaps iminent al Federației Ruse. Rusia se confruntă cu probleme interne profunde din ce în ce mai severe, cu scăderea exporturilor de energie, cu epuizarea rezervelor financiare, dependența excesivă de o economie de război cu costuri mari pentru sectorul civil, cu scăderea nivelului de trai și cu perspectiva tulburărilor sociale. Instabilitatea, conflictul și ruptura statului vor avea un impact asupra tuturor statelor vecine”.
Pentru români, Jamestown Foundation înseamnă în primul rând Vladimir Socor, plecat în SUA în anii 1970, ajuns apoi la Radio Europa Liberă la Munchen și apoi cunoscut ca analist al spațiului post-sovietic. Jamestown Foundation a fost creată cu ajutorul guvernului SUA în anii 1980, cu scopul de a-i susține și a-I promova pe spionii sovietici și din lagărul socialist care dezertau în Vest, inclusiv Ion Mihai Pacepa, care și-a publicat bestseller-urile cu ajutorul fundației. În conducerea Jamestown s-a aflat si Zbigniew Brzezinski. Acum, think-tank-ul este condus de foști oficiali americani, inclusiv fostul director CIA Michael Hayden.
„Rusia se indreapta spre castigarea razboiului!” Nici acum Calin nu pricepe ceea ce baietii lucizi si informati au spus-o inca acum trei ani la timpul trecut: Rusia a castigat razboiul.
Razboiul de 20 de km? fb sa curga sampania frantuzeasca si rusia doar acolo sa stapaneasca! Cat despre sarlatanul kremlin georgescu ce sa mai vorbim,20-25 de ani la conservare in continuare!