Cipurile emoționale, păpușile sentimentale și omul de plastilină sau Primul pas pe drumul de o mie de mile către transhumanism (II)
3. Antropologul israelian Noah Yuval Harari, cel care a scris Sapiens. Scurtă istorie a umanității și Homo deus, a vorbit recent1 despre modul în care democrația liberală poate fi distrusă prin utilizarea nocivă a algoritmilor comportamentali și a inteligențelor artificiale deținute de stăpânii lumii virtuale, plasa care acoperă și sufocă întreaga lume, ca un miceliu malefic.
Colectorii de date cu caracter personal pot vedea și controla acum, de exemplu, prin Internet of things/bodies, ceea ce pentru nimeni nu era vizibil și nici predictibil acum 20 de ani. Modificări infinitezimale ale mimicii feței, dilatări cvasi-imperceptibile ale pupilei, ezitări sau sperieturi de fracțiuni de secundă, o înroșire ușoară a feței, un tremurat ezitant al mâinilor sau al vocii etc., toate aceste detalii ale firii noastre, pe care nu le putem controla, sunt pentru noi invizibile, nedetectabile. Nu le putem depista, nu le putem ține sub controlul nostru conștient și rațional, întrucât sunt dincolo de capacitățile noastre normale de percepție și raționare. Sunt elementele de detaliu micronic care spun cele mai multe despre noi și, cu toate acestea, sunt în afara percepției noastre și a controlului nostru conștient. În schimb, aceste micro-emoții sau nano-gesturi sunt ușor vizibile, detectabile și gestionabile pentru mașinile sau lucrurile „smart”, special concepute pentru a le depista, stoca și transmite colectorilor de date cu caracter personal. Lucrurile și dispozitivele „inteligente” din preajma noastră ne monitorizează simplu, detaliat și eficient, emițând continuu semnale ce conțin date comportamentale despre noi, chiar și când sunt complet deconectate. Din aceste semnale, Internet of things/bodies extrage, fără contract și chiar fără cunoștința noastră, cei ce ne aflăm în proximitatea lucrurilor și a dispozitivelor „smart”, emoții și manifestări comportamentale.
Printre altele, N. Y. Harari folosește sintagma emotional puppet pentru a atrage atenția că suntem teleghidați prin mecanisme emoționale, iraționale, fără ca măcar să prindem de veste. Harari atrage atenția că inima, depozitarul și simbolul emoțiilor umane, a ajuns să se comporte ca un agent dublu, care are o agendă ascunsă, ostilă posesorului. Coșmarul acestei descoperiri constă în faptul că utilizarea inimii, a emoțiilor, ca instrument de control ne lasă fără apărare. Dacă vine din inimă, supunerea este implacabilă. În ciuda a ceea ce credea Bertrand Russell, emoțiile nu (prea) pot fi controlate. Emoțiile ne controlează pe noi. Prin emoții putem fi controlați și ghidați de alții – și nu în direcția bună. Dacă omul nu se cunoaște pe sine însuși (în ciuda îmdemnului antic), devine pradă ușoară pentru cei care vor să îl controleze și să îl manipuleze, prin simpla apăsare a „butoanelor” emoționale.
Planul de control prin utilizarea inimii funcționează, chiar dacă un scneariu de coșmar. Sloganuri ca “urmează-ți inima”, “trăiește-ți la maxim viața”, “lasă frâu liber emoțiilor”, “bucură-te de basmul tău”, “încrede-te în eroii din linia întâi” etc. au fost utilizate eficient, dar deosebit de cinic și câinos, de către stăpânii butoanelor emoționale și iată că s-a ajuns și aici, în plin spectacol de marionete. Patul germinativ era propice – sămânța nu avea cum să nu se transforme în buruiana teribilă în care ne sufocăm azi. Și, totuși, o masa imensă de oameni cred că ceea ce se întâmplă este pentru siguranța și confortul noastru și că, mult mai grav, este alegerea nostră liberă și conștientă.
Suntem controlați prin emoții, declanșate sau fabricate de armatele de cookies, algoritmi, avataruri și standarde comportamentale (de genul “valorilor comunității” sau al “corectitudinii” politice) fluide, adaptate scopurilor păpușarilor. Iar unii au devenit păpuși sentimentale, non-playable characters (NPC) care se mișcă și simt după cum li se dictează de către jucător, din butoanele consolei de joc.
Inteligențele artificiale determină supunere și prostie artificială. Nu e de mirare că mai mult de 90% din achizițiile noastre sunt iraționale și (semi)automatice, stereotipice, oligo-raționale. Rațiunea achizițiilor și libertatea de a alege ne-au cam părăsit. Iată de ce omul “trebuie” reconstruit (re-engineered), pentru a fi reconstruit “mai bine”. Build back better …
4. S-a extins global o incredibilă mișcare “progresistă”, intitulată cancel culture2. Pe cât de șocantă este sintagma, pe atât de intruzive și periculoase îi sunt înțelesurile. A cenzura/anula cultura înseamnă mult mai mult decât a renunța la tot ceea ce s-a putut acumula în trecut ca bagaj cultural, emoțional și istoric al fiecărei comunități, al fiecărei națiuni, al fiecărui individ – înseamnă a renunța la identitatea individuală, în favoarea identității de gen, compusă din avataruri care se mișcă fericite în Matrix.
Omul, ca persoană, ca individ, nu se confundă cu cel ce îl privește din oglindă, ci se compune și din memoria și istoria sa și din idealurile, visele și dorințele sale dar, mult mai important, omul se compune și din extensiile sale în ceilalți – iubim, avem încredere în, ne bazăm pe, ne raportăm la, invidiem sau imităm, urâm sau disprețuim pe cineva și asta ne face să fim o persoană cu identitate proprie, iar nu o simplă albină într-un stup.
Pentru mișcarea cancel culture, identitatea nu mai este individuală, evolutivă și oglindită în ceilalți, ci făcută din elemente constante și repetitive, cum ar fi culoarea pielii, identitatea sau ambiguitatea sexuală, apartenența la un stup corporatist ori sectă, aderența la o ideologie sau alte asemenea iluzii și fantasme new age.
Rejectarea voluntară a familiei, a istoriei, a planurilor și a identității este parte a programului de re-editare, de rescriere a „softului” său, în scopul diluării în masa mare a „comunității”, în “măruntaiele” creaturii colective menite a aduce ordinea în haos și a elimina riscurile libertății opțiunii umane. Abandonul familiei și al identității proprii este o renunțare la umanitate și o cruzime la adresa celorlați, căci sufletul nostru nu este o aură pusă pe figura pe care o vedem în oglindă, ci extensia noastră în ceilalți, sforile invizibile care ne leagă de ai noștri.
Păpușile sentimentale nu mai au nevoie să fie umane.
În schimbul trecutului, al idealurilor personale, al familiei și al încrederii în viitor, păpușile sentimentale pot adopta lejer (și sunt încurajate să o facă), cu entuziasm auto-distructiv, egoismul, vrăjmășia, plăcerea de face rău altuia (shadenfreude) sau mândria și auto-aprecierea excesive, arogante (hybris). De altfel, mai mult ca oricând în istoria societății moderne, azi se stă la coadă la psiholog sau la psihiatru, pentru că lumea comtemporană este plină de sociopați, de depresivi ipohondri, de “fulgi de zăpadă” (ființe firave, care nu pot fi atinși nici măcar cu o floare, căci se topesc de ofensați ce sunt) și de albine solitare care tânjesc, totuși, după stupul tehnologic și după supunere.
5. Curând, omul – păpușă sentimentală care își dorește să fie sănătos și inteligent ca o mașină își va putea implanta un neuralink de conectare la secta transhumaniștilor.
Omul care aderă la secte (fizice sau virtuale) își abandonează familia, istoria și planurile, pentru un vis nebunesc al unui lider “luminat”, pentru o ideologie profetică, pentru un șir de trăiri hedoniste și psihedelice, pentru o societate a florilor puternice sau a fulgilor de nea. Evadarea nici nu trebuie să fie fizică – omul virtual se închide de unul singur în “comunitatea” sa de pe internet, unde primește și emite continuu validări ale “adevărurilor” sectei virtuale căreia i s-a abandonat.
Sub efectul disforiei și al ambiguizării, păpușa emoțională își va putea schimba familia și genul în funcție de cum va fi avut chef mâine. Cei care se scaldă cu entuziasm în acest marasm ignoră faptul că există întotdeauna un buton switch on – switch off pe care îl dețin controlorii sistemulului și că supraveghetorul turmei virtuale va putea cere și obține orice prestație fizică de la păpușile emoționale, adică foștii indivizi concreți, acum diluați în masa turmei. Există întodeauna un stăpân al păpușilor. Cu un neuralink la dispoziție, the master va putea face ca indivizii cu implant să se comporte și să se miște în sincron, ca albinele din stup, ca graurii din stol, ca peștii din bancurile oceanice, ca somonii care se îndreaptă către reproducere și moarte, ca dansatorii până la moarte după muzica Flautului fermecat sau ca avatarurile blocate în Matrix, menite a ține în viață, cu titlu de baterii pentru mașini, expresia lor biologică.
Progresul tehnologic nu înseamnă și progres social sau uman. Dimpotrivă, avansul tehnologic poate duce inexorabil la involuție umană și regres social, pe masură ce face să se adâncească inegalitățile și să explodeze sărăcia și dependența de stupii corporatiști. Acest tip de progresism este, de altfel, totalmente contrar ideii de liberalism și echilibru. Este inversul evoluției și civilizației3.
Libertatea păpușilor emoționale este sclavie, iar ignoranța lor este puterea de a face ca războiul să fie pace.
1A se vedea, pe tik tok, https://vm.tiktok.com/ZMLdKW5tj/. De asemenea, pe youtube, la minutul 15’45”, Harari susține : „Now, we see the creation of this massive class of useless people as computers become better and better in more and more fields,… There is a distinct possibility that computers will outperform us in most tasks and will make humans redundant… And then, the big political and economic question of the 21st century will be: „What do we need humans for?… Or at least, what do we need so many humans for?” [Do you have an answer in the book?] At present the best guess we have is to „Keep them happy with drugs and computers games…” But this doesn’t sound like a very appealing future…”. A se vedea https://www.youtube.com/watch?v=nzj7Wg4DA.
2Așa cum, cu curaj, susține un profesor american, această mișcare este “o perversiune universitară” și o aberație intelectuală, întrucât, în esența sa, nu face decât să înlocuiască adevărul cu o poveste inventată. https://www.en24news.com/2020/09/a-university-perversion-and-an-intellectual-aberration.html
3Philippe de Villiers, fost deputat francez și european: “In Evul Mediu erau izolați cei bolnavi, puși în carantină și în lazareturi (leprozerii – n.n.). Astăzi îi izolăm pe cei sănătoși. […] asistăm la trecerea de la o societate înrădăcinată la o societate virtuală, dematerializată, unde comerțul clasic este înlocuit de amazon, unde telemunca și tele-învățătura semnalează trecerea barbară de la apropiere la distanțare. Aceasta este „o societate rece, inumană, o societate a oamenilor hibrizi, solidari-solitari”, care pare a fi pregătită pentru cea mai periculoasă schimbare dintre toate, schimbarea post-umanistă […], este triumful așteptat al identității digitale și al controlului total prin digitalizarea lumii”. A se vedea:https://www.cotidianul.ro/un-absurdistan-condus-de-o-banda-de-amatori/?fbclid=IwAR1esuLgyJ0iCEuLGgIWcwu7w9yUAWK3_aZB5-WUQo0x-immtYmhod5P_MY
Cipurile emoționale, păpușile sentimentale și omul de plastilină (I)
Si cand manipularea prin emotie nu mai merge se trece direct la votul angros din sacii de la sectorul 1 noaptea. Sau la „ce surpriza, candidatul de pe locul doi Klaus W Iohannis a refacut diferenta de 27% in doar doua saptamani”! Daca nu e emotie suficienta sunt servicii, procurori, ambasadori care au ei grija!
In momentul in care am deschis un computer, am accesat un site de informare (?) sau de „socializare” (!!), sau am trimis un mesaj de pe telefonul mobil, atunci chiar ca ne-am bagat singuri capul in laț ! Si ar trebui sa fim constienti de asta.
Harari stie despre ce vorbeste, este acolitul lui Schwab (#statiincutii! #manancainsecta!)
Exista solutii de a minimaliza impactul: Open Source unde se poate (LineageOS, GrapheneOS pentru smartphone), Brave Browser, Linux Mint pt. PC si evadarea din ecosistemul GAGFA. Fentarea sistemului pe unde se poate cu date fictive, va protejeaza de hackeri si alti rauvoitori.
„Cip, cirip cip cip
Floare alba de pe camp..”
Etc
gargara
emotiile controleaza doar pe unii dintre noi.
emotiile in general, au declansator extern, care se afla in afara fiintei umane. cine va intentiona manipularea va construi o poveste. acea poveste va avea rezonanta intr-un numar de subiecti dar niciodata in toti. in momentul in care rezonezi cu povestea te-ai inregimentat in ceva strain de tine.
semntimentele in schimb vin din interiorul tau si inseamna manifestarea fiintei tale.
fluxul informational intre creier si inima, datorita neuritilor senzoriali pe care inima ii poseda, este mai mare dinpre inima spre creier decit invers.
deci inima vorbeste sentimente. creierul se hraneste cu emotii… nu inima ci creierul care identifica povestea cu propriile convingeri este factorul determinant in cazul emotiilor.
deci, sentimente sau emotii? recomand ultimul Matrix cu mare atentie pe dialoguri…
Din păcate pericolul adevărat al dezumanizării noastre a apărut o dată cu îndepărtarea de Dumnezeu. Tot ce spune dl.Piperea nu ar fi posibil dacă am fi rămas precum bunicii noștrii, o simbioză între om, natură și Dumnezeu, Desigur, progresul, știința etc. etc să vedem unde ne duc toate astea, că până în prezent nu auzim decât de criză, recesiune, foamete, război și moarte. Si dacă pentru un creștin moartea fizică nu înseamnă sfârșitul, progresistul rămâne cu progresul!
espr eneuriti sensoriali:
http://www.iasicity.ro/creierul-in-pieptul-tau-tehnici-bazate-pe-stiinta-pentru-atingerea-inteligentei-inimii-tale/
Yuval Noah Harari, istoric, futurist și consilier al Forumului Economic Mondial (WEF), a declarat: „Pur și simplu nu avem nevoie de marea majoritate a populației”,el a avertizat cu privire la o clasă tot mai mare de „oameni inutili” de care elita globală nu are nevoie și a sugerat să-i mențină docili prin intermediul drogurilor și al jocurilor video. „Cea mai mare întrebare – ce să facem cu toți acești oameni inutili”, a spus Harari. „Problema este mai mult plictiseala, ce să facem cu ei când sunt practic lipsiți de sens, fără valoare… Cea mai bună presupunere a mea în prezent este o combinație de droguri și jocuri pe calculator”. Părerile lui Harari despre omenire și viitorul lumii sunt comune printre colegii săi de la Forumul Economic Mondial, precum și printre alții din cercurile globalist anarhice care dirijează guvernele din întreaga lume. Condus de către Klaus Schwab, fiul unui important industriaș din Germania nazistă,Forumul Economic Mondial a căpătat un rol foarte vizibil în ultimii ani, promovând închiderile din cauza COVID, „granițele deschise teroriștilor” și alte forme de tiranie. Este deseori identificat drept fiind grupul care se află în fruntea așa-numitei „noi ordini mondiale” (a se citi: Noua Dezordine Mondială) și a planificat chiar să „blocheze” soarele într-un presupus efort de a opri „schimbările climatice”. La una dintre reuniunile recente ale Forumului Economic Mondial, Jane Goodall, cea care și-a câștigat faima prin faptul că a trăit ani de zile singură printre primate, a sugerat ca 90% din populația lumii să fie eliminată, pentru a rezolva problemele globale. Dacă ar fi după Goodall, populația umană globală ar fi undeva în jurul a 500 de milioane de suflete, nivelul de populație recomandat de misterioasele pietre Georgia Guidestones, care au fost distruse recent de un fulger.
Deci întrebările fundamentale pe care trebuie să ni le punem sunt simple:
Îți dorești viața reală, cu toate durerile, durerile, frica și furia care merg împreună cu frumusețea, libertatea și iubirea?
Sau crezi ce ne spun ei și vrei să dispară totul neplăcut? In permanenta. Și să trăiești în amăgire după aceea, având în vedere versiuni sintetice ale tuturor sentimentelor și experiențelor plăcute descrise mai sus?
Îți amintești dialogul dintre Sălbatic și Mustapha Mond în fazele finale ale romanului distopic al lui Aldous Huxley, Brave New World ?— Dar nu vreau confort. Îl vreau pe Dumnezeu, vreau poezie, vreau pericol real, vreau libertate, vreau bunătate. Vreau păcatul.— De fapt, spuse Mustapha Mond, revendici dreptul de a fi nefericit.— În regulă, spuse Sălbaticul sfidător, pretind dreptul de a fi nefericit.— Ca să nu mai vorbim de dreptul de a îmbătrâni, de a îmbătrâni și de a îmbătrâni și de a fi urâți și neputincioși; dreptul de a avea sifilis și cancer; dreptul de a avea prea puțin de mâncare; dreptul de a fi prost; dreptul de a trăi în conștientizare constantă a ceea ce se poate întâmpla mâine; dreptul de a prinde tifoidă; dreptul de a fi torturat de dureri nespuse de orice fel.’
Urmă o tăcere lungă.
— Le revendic pe toate, spuse în cele din urmă Sălbaticul.
Ei bine, după aproape o sută de ani, viitorul distopic descris de Huxley este aproape peste noi și, dacă vrem să-l învingem, avem nevoie de mult mai mulți „sălbatici” dornici să renunțe la „confortul” promis.
Pentru că dacă cei care se văd ca fiind stăpânii noștri globali își iau drumul, suntem pe cale să intrăm într-o lume virtuală care va deveni din ce în ce mai completă pe zi ce trece și din care nu va exista nicio scăpare.(De Robert J. BurrowesCercetare globală, 16 iulie 2022)
@ileana
-si le-au dat „plictisitilor inutili” un tel in viata:
i-au transformat in gardienii sanatatii publice in pandemonie,
ii transforma in surogate-combatani, „slava…”;
asa a functionat si „revolutia culturala chineza”,anti-culturala,10 de ani de zile poate le-a ajuns;
de fapt prin inhibarea ratzionalului,a gandirii
elitele au declansat un mecanism universal de AUTO-DISTRUGERE,
stresul imbolnaveste-asta ca o explicatie pentru materialisti;
nu, legatura cu Dumnezeu trebuie sa fie si RATIONALA,CONSTIENTA,MENTINUTA
dar nu cum ne voi ei, „iluminatzii” lu Satan cu gandire de copil de 3 ani
mijloace,motive si oportunitatea -dupa formula asta youval harari trebuia sa fie demult la balamuc sau in pushcarie,
asa socotesc americanii vinovatul,elitele lor si systemul lor sint dincolo de marginea abisului,
demonii iau calea Iadului si incerca sa-i traga pe toti dupa ei.
china a ajuns celui mai rau:
-facem Congres dar scoatem pe sus din sala pe unu,pe altu,
probabil in lipsa corespunzatoare de credit social-desi era in prezidiu
a deschis gura si si-a scazut(!) creditul;
evident:d-asta s-a intrunit Congresul…..