Cisiordania: epurare și anexare mascate, sub ”protecția” războiului

Războiul din Golf va intra în curând în a șasea săptămână. A început la nouă zile după un eveniment ce a stârnit polemici la Bruxelles și în România – inaugurarea Consiliului pentru Pace în Gaza, la Washington, pe 19 februarie. Atunci, Dubravka Suica, vicepreședinta a Comisiei Europene, a fost chemată la Bruxelles în fața miniștrilor de Externe ai statelor membre, pentru a explica participarea sa la evenimentul inaugural din SUA și pentru a clarifica mandatul și scopul participării. Consiliul pentru Pace, prezidat pe viață de Donald Trump, a fost deseori prezentat ca o încercare de a înlocui Organizația Națiunilor Unite.

Gaza: plan de pace aproape blocat

De atunci, prim-planul a fost luat de al treilea război din Golf. În paralel, continuă conflictul mocnit din Gaza, violențele asupra palestinienilor din Cisiordania, anexarea mascată a teritoriilor din Cisiordania de către Israel și înaintarea trupelor israeliene în Liban, cu obiectivul de a crea o zonă tampon în sudul țării.

Prima întâlnire între reprezentanții Consiliului pentru Pace și gruparea Hamas din Gaza a avut loc la mijlocul lunii martie, în plin război în Iran. Planul pentru pace în Gaza pe care îl aplica acest Consiliu a ajuns la etapa ce prevede dezarmarea Hamas și trecerea la o guvernare tehnocrată în Gaza. Hamas refuză să depună armele în Gaza, unde trupele israeliene au ocupat o bună parte din teritoriu și planul de pace nu prevede limpede retragerea lor. Hamas nu va accepta nici guvernarea tehnocrată în aceste condiții. Situația a ajuns la un blocaj. Blocajul este accentuat de criza de încredere ce pleacă de la rolurile președintelui Trump: președinte pe viață al Consiliului Păcii, dar și comandant suprem al operațiunii Furia Epică asupra Iranului.

Peste 1,5 milioane de palestinieni au fost strămutați din Fâșia Gaza, după începerea războiului, în octombrie 2023. Au murit peste 70.000 de civili în Gaza. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele premierului Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al Apărării, pentru crime de război și crime împotriva umanității. Este vorba despre înfometarea intenționată a populației ca tactică militară, despre crimă, persecuție, aprobarea unor atacuri asupra civililor, limitarea accesului la ajutoare umanitare.

Extrema dreaptă israeliană vrea să anexeze o parte din Liban

Războiul din Golf a marcat și intensificarea războiului dintre Israel și Hezbollahul din Liban susținut de Iran. Războiul durează de la momentul atacurilor teroriste Hamas din octombrie 2023 și războiul început apoi de Israel în Gaza. Armata israeliană a început o campanie terestră în sudul Libanului. Obiectivul oficial anunțat, la finalul lunii martie, de ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, este crearea unei zone tampon pe teritoriul Libanului, de circa 30 de km, până la râul Litani. Katz a declarat că Israelul va menține controlul asupra acestui teritoriu (circa 20% din Liban) și după încetarea actualului război. Pe de altă parte, ministrul de Finanțe de extremă dreapta Bezalel Smotrich, a cerut anexarea acestui teritoriu. Războiul ”trebuie să se încheie cu o cu totul altă realitate. Noua graniță a Israelului trebuie să fie Litani”, a spus el.

În Liban, situația umanitară este tot mai dificilă. Presa internațională vorbește despre aplicarea tacticii ”pământului pârjolit”, la fel ca în Fâșia Gaza. Peste jumătate de milion de libanezi și refugiați palestinieni au părăsit sudul Libanului. Numărul total refugiați interni în Liban a depășit un milion.

Războiul din Liban escaladează chiar și atunci când oficialii americani spun că încearcă să pună capăt războiului cu Iranul. Oficialii libanezi au condamnat campania militară a Israelului și au cerut intervenția internațională pentru a o opri. Zece țări europene și Uniunea Europeană (UE) au cerut, pe 31 martie, un armistițiu și ca integritatea teritorială a Libanului să fie respectată. Croația este singurul stat central sau est-european dintre cele zece țări UE.

Cisiordania: anexare mascată

Iar apoi este Cisiordania. Este absentă din planurile Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, care vizează situația din Gaza. Planul pentru pace în Fâșia Gaza nu spune mai nimic despre Cisiordania. Acest teritoriu controlat de organizația moderata Fatah și de Autoritatea Palestiniană ar trebui să fie nucleul unui viitor stat palestinian. Însă aici pare să se desfășoare cea mai bine documentată operațiune de epurare etnică din istorie, după cum scrie cotidianul israelian de stânga Haaretz.

Guvernul Netanyahu susține violențele coloniștilor israelieni împotriva palestinienilor, se aplică o politica de apartheid. Așezările israeliene se înmulțesc de la lună la lună, în ciuda condamnărilor internaționale. În paralel, are loc o expulzare forțată a palestinienilor. Are loc și o anexare mascată a teritoriilor palestiniene. Noile așezări israeliene sunt înregistrate ca terenuri aparținând statului. Extinderea acestor așezări a urmărit și urmărește sa elimine teritoriile contigue palestiniene, pentru a limita cat mai mult viabilitatea unui potențial stat.

Dezechilibrul terorii în Cisiordania

În timp ce atenția generală este concentrată asupra războiului din Liban și Iran, coloniștii din Cisiordania își intensifică atacurile împotriva palestinienilor, sub privirea indiferentă, ba chiar complice, a autorităților, scrie The Economist. Coloniștii revin în zonele din care s-au retras în urma cu 20 de ani, în timpul politicii de dezangajare a fostului premier Ariel Sharon. O fac într-un mod violent, susținut de guvernul Netanyahu.

Teroare este de ambele părți, însă palestinienii sunt mai în pericol decât israelienii. Începând din 2023, anul atacurilor Hamas și al începerii războiului din Gaza, în Cisiordania au fost uciși 42 de civili israelieni și 840 de civili palestinieni. Civilii sunt uciși, inclusiv copii, de forțe în civil sau paramilitare, cu arme și sprijin statal. Securitatea în Cisiordania este asigurată de unități locale și coloniști înarmați, în timp ce lideri politici de dreapta promovează anexarea formală și reducerea accesului palestinienilor la pământurile lor, accentuând o anexare de facto.

Condamnarea ipocrită a violențelor

Guvernul israelian a condamnat tardiv atacurile, iar publicații precum Haaretz atrag atenția că aceste condamnări din partea rabinilor, formatorilor de opinie și politicienilor ascund un program de epurare etnică și anexare. Articolele din presa pro-guvernamentală din Israel și politicienii puterii nu rostesc cuvântul ”palestinieni” cu referire la locuitorii persecutați din Cisiordania, ci ”arabi” sau, în cel mai bun caz, ”oamenii nevinovați”. Haaretz îi acuză de ipocrizie – condamnarea de formă a atacurilor coloniștilor se întâmplă pentru că vicepreședintele SUA și secretarul de Stat Marco Rubio au semnalat că sunt îngrijorați de evenimentele de acolo. Pentru a nu irita SUA, premierul Netanyahu a recurs la o campanie prost concepută de condamnare formală a violențelor, scrie Haaretz.

”Problema este că legile Israelului, instituțiile, toate trag în aceeași direcție, spre anexare, așa cum fac de decenii, cu violența lor continuă bazată pe exproprieri și expulzări. Întotdeauna a fost convenabil să dai vina pe nebunii cu plete ondulate și priviri sălbatice. Adevăratele mecanisme ale anexării sunt mult mai greu de observat – și mult mai ușor de tolerat pentru Casa Albă. Când israeliții de dreapta fac mult zgomot despre ceea ce ei prezintă ca niște huligani marginali, ei cred că «idioții utili» americani nici măcar nu vor ști spre cine să-și îndrepte privirea”, scrie Haaretz.

O lege necesară sau o lege degradantă și inumană?

Iar pe acest fond, pe 30 martie, Knessetul a adoptat o lege care instituie ”pedeapsa cu moartea pentru teroriști”, concepută pentru a se aplica doar palestinienilor care comit atacuri anti-israeliene. Orice persoană ”care cauzează intenționat moartea altei persoane în scopul de a vătăma un cetățean sau rezident israelian, cu intenția de a pune capăt existenței Statului Israel, va fi condamnată la moarte sau la închisoare pe viață”. Este o definiție ”elaborată special pentru a-i exclude pe teroriștii evrei”, scrie Times of Israel.

Legea va merge mai mult ca sigur la Curte Supremă, care o va anula sau va cere modificări ample. Dar, dacă textul va reuși să treacă de toate aceste filtre, va crea mari probleme următorului guvern. În Israel se vor organiza alegeri la începutul lunii noiembrie. Prima șansă aparține tot premierului Netanyahu și actualei coaliții de dreapta și extremă dreapta. Însă nu este exclusă o coaliție a partidelor de centru. ”Orice tentativă de a abroga legea va oferi argumente unei opoziții de dreapta care ar putea arăta că noul guvern este prea slab în privința terorismului – acesta este un mare handicap politic în Israel”, scrie revista evreiască Forward.

”Îngerul distrugerii”

Legea a fost salutată cu șampanie de ministrul Justiției, Itamar Ben Gvir, și a fost condamnată de deputații opoziției, printre care și un fost șef-adjunct al Mossad-ului, Ram Ben Barak. A fost condamnată de Germania, Marea Britanie, Franța și Italia. Adoptarea legii poate duce la sancțiuni din partea UE, inclusiv suspendarea acordului de asociere UE-Israel.

”Singura condamnare la moarte pe care acest guvern a reușit să o execute este cea împotriva cetățenilor și soldaților israelieni. Fostul premier Yitzhak Shamir l-a numit pe Benjamin Netanyahu, încă de la începutul carierei, drept «îngerul distrugerii»”, scrie Haaretz.