Undă verde pentru Codul administrativ

UPDATE Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat luni proiectul Codului administrativ, cu 175 de voturi „pentru”, 33 „împotrivă” şi 15 abţineri. Dezbaterile generale asupra acestui proiect s-au desfăşurat săptămâna trecută iar luni au avut loc dezbateri pe articole şi votul final.

Camera Deputaţilor este for decizional pentru această iniţiativă.

Printre prevederile proiectului legislativ se numără eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în prefecturi, primării, consilii judeţene şi locale, dar şi cum vor fi montate plăcuţele bilingve, transmite Mediafax.

„Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale (1) În unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local sau judeţean, precum şi prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentului Cod şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte. (2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi celelalte entităţi juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”, prevede proiectul adoptat de Senat.

O altă modificare în proiectului adoptat de deputați luni, le permite aleşilor locali să poată fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

O altă prevedere adoptată de Senat este cea referitoare la pensiile speciale ale aleşilor locali care, la încetarea mandatului acestora, vor fi suportate din bugetul de stat.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în articolul 248 din proiectul Codului administrativ.

PMP va contesta la Curtea Constituțională

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională „acest Cod administrativ antiromânesc”.

„Anunţ aici că asistăm la un blat naţional. Ceea ce se întâmplă la ora actuală este o chestiune cât se poate de clară, şi anume, există o înţelegere pentru ca Parlamentul să dea astăzi un vot prin care aleşii locali să aibă un alt statut decât ceilalţi cetăţeni. Am înţeles că se justifică oboseala de aici, din plen, cu privire la rolul pe care îl avem ca Parlament – nu înţelegem că funcţia de demnitate publică, de ales este o onoare pe care ne-o oferă societate. Vrem pensii speciale. Sunt categoric împotriva ideii de a avea pensii speciale şi sunt împotriva ideii ca orice ales să aibă pensie specială – un statut diferit faţă de ceilalţi cetăţeni”, a declarat Tomac, la dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor asupra proiectului de lege privind Codul administrativ, citat de Agerpres.

PMP a anunţat încă de săptămâna trecută că va contesta acest proiect la Curtea Constituţională. „Funcţionarii publici vor da evaluări scrise anuale iar cei care vor avea pregătirea şi eficienţa solicitate de instituţiile în cauză vor rămâne, care nu, vor pleca ‘acolo unde se regăsesc mai bine'”, a declarat deputatul PSD Nicuşor Halici.  El a susţinut că noul cod, care are peste 800 de articole, modifică pentru prima oară în România administraţia publică centrală şi locală şi doreşte eficientizarea corpului funcţionarilor publici.

Ce zice UDMR

Liderul deputaților UDMR, Korodi Attila a declarat, în legătură cu proiectul de Cod Administrativ adoptat luni, că inițiativa conține prevederi care acordă o atenție mărită aplicării drepturilor lingvistice, de aceea aleșii Uniunii au votat „pentru”.

„Actul normativ prevede o descentralizare mai accentuată a administrației, și conține prevederi conform cărora instituțiile publice ar trebui să acorde o atenție sporită aplicării drepturilor lingvistice, prevăzute și în numeroasele acorduri internaționale ratificate de România. Proiectul de lege adoptat a fost modificat și îmbunătățit semnificativ în timpul lucrărilor din Comisia de specialitate, UDMR având o contribuție
esențială la versiunea legii votată astăzi. După cinci luni, ca rezultat al unei dezbateri reale, democratice în Parlament, legislativul a adoptat noul Cod administrativ”, a afirmat, luni, Korodi Attila, potrivit unui comunicat de presă.

Acesta a adăugat că, datorită noii legi, administrația publică din România va deveni mai modernă, mai apropiată de cetățean și mai eficientă în soluționarea problemelor de zi cu zi a oamenilor, subliniind că România are nevoie de un Cod administrativ cuprinzător cu prevederi clare pentru că administrațiile publice locale și instituțiile publice s-au confruntat, în ultima perioadă, cu dificultăți majore din pricina
unor legi interpretabile și ale unor practici legislative eronate.

Korodi a mai precizat că versiunea proiectului de lege adoptat luni de deputați este unul semnificativ mai bun decât cel propus pentru dezbatere în februarie.

„În timpul dezbaterilor din Camera Deputaților am reușit să păstrăm modificările adoptate în Senat, și introducerea unor noi prevederi pentru garantarea drepturilor lingvistice în administrație pentru comunitatea noastră, astfel încât nici drepturile lingvistice în vigoare nu vor putea fi revocate”,a explicat liderul deputaților UDMR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.