Marți, eurodeputații au aprobat asistența macro-financiară de 100 milioane euro pentru Republica Moldova, pentru a sprijini refacerea țării după criza economică și politică. Este a doua oară din 2010 când UE oferă asistență macro-financiară. UE va pune la dispoziție 60 milioane euro în împrumuturi și 40 milioane în granturi, suma urmând a fi transferată în trei tranșe în 2017 și 2018, reprezentând 25% din nevoile financiare externe ale țării. Moldova a avut o recesiune economică în 2014, atunci când un scandal bancar și dificultăți fiscale combinate cu o performanță slabă a exporturilor au afectat economia și viața politică.
Banii vor veni imediat, ci în funcție de progrese concrete în domenii precum combaterea corupţiei, independenţa justiţiei, întărirea statului de drept, a sistemului bancar şi respectarea sistemului parlamentar pluripartit. Astfel, fiecare tranşă urmează să ajungă la Chişinău doar după ce vor fi îndeplinite condiţiile instituţiilor europene.
Înainte de plata fiecărei tranşe, autorităţile de la Chişinău trebuie să demonstreze că au realizat progrese în mai multe domenii care trebuie reformate. Dacă aceste progrese vor fi realizate, banii vor fi livraţi la termenul stabilit de Comisia Europeană, dar dacă nu se vor înregistra progrese, fiecare tranşă va putea fi blocată până la îndeplinirea reformelor asumate. Printre condiţii se numără şi respectarea avizului Comisiei de la Veneţia, care a declarat că modificarea sistemului electoral în unul mixt, aşa cum propun PD şi PSRM, este inoportună.
În cadrul dezbaterilor de luni, care au precedat votul, s-a vorbit în termenii cei mai duri despre guvernarea de la Chişinău. Îngrijorările s-au referit la corupţia din ţară, la oligarhizarea puterii în stat, la tentativele guvernării de a schimba sistemul electoral în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a protestelor din societate. „Cele mai recente evoluţii din RM au oare trăsături necesare pentru un stat de drept de încredere? Ştim cu toţii că populaţia, economia, toată ţara suferă din cauza lui Plahotniuc. Înainte să viraţi un cent acestui guvern, trebuie să ne asigurăm că în ţară sunt respectatele drepturile omului şi normele democratice”, a declarat europarlamentarul german Helmut Scholz, din partea stangii radicale, Die Linke.
„Partidele de opoziţie şi societatea civilă protestează faţă de modificarea sistemului electoral, iar guvernarea ignoră acest lucru. Este crucial ca recomandările Comisiei de la Veneţia să fie respectate pe deplin şi să ne asigurăm că transmitem un mesaj clar. Da, RM are privilegii, dar are şi obligaţii foarte serioase”, a punctat şi europarlamentarul Petras Auštrevičius, membru al grupului ALDE din Parlamentul European.
„Banii UE aparţin contribuabililor. Există foarte multe aşteptări de la RM, dar, să fim sinceri – RM e după Cuba şi Pakistan în topul Transparency privind indicele corupţiei. În indexul economic e mai jos decât Rwanda. Soluţia nu e să dăm mai mulţi bani Moldovei. E justificat să dăm atâţia bani unei ţări cunoscute pentru corupţie şi spălări de bani? Nu ştiu dacă RM respectă condiţia unui stat căruia să-i dăm atâţia bani”, a declarat Jonathan Arnott, eurodeputat britanic al partidului nationalist si eurosceptic UKIP.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.