Consiliul Fiscal a validat calculele făcute de Ministerul Finațelor conform cărora amendamentele aprobate de Parlament care prevăd măriri de salarii ar atrage o majorare a cheltuielilor de personal în anul 2017 cu 4,85 miliarde lei și un efect de runda întâi la nivelul deficitului bugetar de 2,9 miliarde de lei, ulterior considerării veniturilor suplimentare pe care majorările salariale le-ar determina automat la nivelul contribuțiilor sociale datorate de angajator și angajați, precum și la nivelul încasărilor din impozitul pe venit.
Efecte de runda a doua asupra veniturilor bugetare ar apărea doar în lipsa unor măsuri compensatorii și deci, doar în măsura în care deficitul din 2017 ar fi lăsat să se majoreze cu cuantumul efectului de runda întâi identificat (cu 2,9 miliarde de lei ori 0,35% din PIB). Chiar acceptând existența unui multiplicator fiscal ridicat de circa o,8 pentru cheltuielile de personal, veniturile generate de o creștere economică suplimentară de 0,2-0,3 pp. ar fi mai mici de un miliard de lei, ceea ce implică o creștere a deficitului bugetar cu cel puțin 2 miliarde de lei (0,25% din PIB).
Consiliul Fiscal apreciază că, din perspectiva plafonului cheltuielilor de personal în vigoare aferent anului 2017, definit de legislație la un nivel de 7,4% din PIB, ar fi imposibilă încadrarea în interiorul acestuia dați fiind parametrii actuali cu privire la numărul de angajați din sectorul public și majorările salariale propuse, după luarea în considerare a creșterii suplimentare a PIB prilejuite de acestea din urmă în eventualitatea necompensării – estimează că nivelul cheltuielilor de personal în urma implementării amendamentelor ar reprezenta echivalentul a cel puțin 7,8% din PIB în anul 2017. Legislația indică faptul că acest plafon, împreună cu cele de cheltuieli totale și de deficit bugetar, sunt relevante pentru inițiativele legislative adoptate de actuala legislatură. Însă că o măsură echivalentă adoptată de viitoarea legislatură nu ar cădea sub incidența acestui plafon de cheltuieli, în condițiile în care schimbarea Guvernului implică libertatea acestuia de a-și asuma noi parametri pentru strategia fiscală pe termen mediu, în interiorul constrângerilor exercitate de regulile prevăzute de legislație.
De asemenea, Consiliul Fiscal apreciază că amendamentele adoptate ar majora deficitul bugetar, în lipsa unor măsuri compensatorii de natura veniturilor ori cheltuielilor, cu cel puțin0,25% din PIB în anul 2017. Execuția bugetară pentru anul curent indică faptul că un deficit mai mic conform metodologiei naționale este probabil, mai ales ca urmare a unei subexecuții la nivelul cheltuielilor de investiții pentru proiectele finanțate din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014-2020 care apare drept inevitabilă. Cu toate acestea, susțin cei de la Consiliul Fiscal, spațiul fiscal relativ la ținta de deficit având această sursă nu este decât unul temporar și existența acestuia nu poate fi extrapolată în 2017, implementarea proiectelor de investiții cu finanțare europeană conform noului exercițiu financiar fiind probabilă a se accelera substanțial în anii viitori. Un spațiu fiscal temporar în 2016 nu poate constitui o sursă de acoperire în 2017 a impactului permanent generat de majorările salariale.
Programul de Convergență 2016-2019 și ultima Strategie fiscal-bugetară estimau deficite de 2,9% din PIB pentru 2017, situate așadar în imediata vecinătate a pragului unde ar putea interveni declanșarea procedurii de deficit excesiv, în condițiile în care pentru anul viitor sunt prevăzute, prin Codul Fiscal adoptat în 2015, reduceri suplimentare de impozite indirecte. Cea mai recentă proiecție a Comisiei Europene indică o majorare a deficitului SEC 2010 de la 2,8% în 2016 la 3,2% în 2017, fără să includă impactul amendamentelor generatoare de majorări salariale ori al altor reduceri de taxe adoptate recent de Parlament (și aflate la promulgare). Așadar, susțin reprezentanții Consiliului Fiscal, există deja un risc substanțial ca nivelul de referință de 3% din PIB pentru deficitul bugetar să fie depășit. Amendamentele propuse, în lipsa unor măsuri compensatorii, cresc considerabil acest risc, antrenând o vulnerabilizare suplimentară a unei poziții fiscale deja neconforme cu principiul responsabilității fiscale mai sus amintit, într-un context internațional mai complicat și mai volatil decât anul trecut.
Comentariile de mai sus, făcute de instituția condusă de Ionuț Dumitru, vin ca urmare a unei solicitări a Ministerului Finanțelor către Consilu pentru a-și exprima opinia cu privire la amendamentele introduse în Parlament în urma adoptării de către plenul Camerei Deputaților a raportului asupra legii de aprobare a OUG nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Amendamentele introduse vizează acordarea de majorări salariale personalului din sistemul de sănătate și învățământ, după cum urmează:
a) Majorarea salariilor de bază, începând cu 1 ianuarie 2017, pentru personalul din învățământ, în medie cu 15%;
b) Majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din sănătate (inclusiv personalul administrativ), în medie cu 15%;
c) Calcularea sporurilor ca procent aplicat la salariile majorate pentru personalul din sănătate și asistență socială;
d) Majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din asistența socială;
e) Majorarea salariilor de bază, începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate;
f) Stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Caselor Județene de Asigurări de Sănătate și din cadrul Direcțiilor județene de Sănătate Publică la 85% din nivelul salariilor majorate pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate;
g) Stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare similar drepturilor salariale ale personalului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.