Două obiective strategice ale Rusiei au sărit în aer în decurs de mai puțin de două săptămâni. Traficul feroviar din Germania a fost blocat în weekendul ce a trecut, în urma unor acte de sabotaj. Sunt publicate tot mai multe articole care atrag atenția asupra unor potențiale acte de sabotaj asupra cablurilor submarine de comunicație.
Războiul informațional este mai aprig decât cel convențional de pe frontul ucrainean și decât sabotajale. În presa occidentală de mainstream, în special cea americană, mesajul este limpede și este picurat sistematic: și sabotarea Nord Stream, și atacul asupra podului de peste strâmtoarea Kerci, și sabotarea căilor ferate germane sunt acțiuni ale Rusiei. Aruncarea în aer a Nord Stream, ca și morțile suspecte ale unor oligarhi ruși, ar fi un mesaj din partea Kremlinului cum că nu mai este posibil acelasi model de afaceri cu Europa și nu mai există cale de întoarcere la ”business as usual”, că oligarhia rusă trebuie să pună umărul la războiul din Ucraina. Explozia de pe Podul Crimeii ar fi opera serviciilor secrete ruse, spun consilierii prezidențiali de la Kiev, preluați de presa internațională, un avertisment pentru Vladimir Putin și chiar manifestarea unei lupte intestine pentru îndepărtarea liderului de la Kremlin.
De partea cealaltă, aceste sabotaje sunt considerate opera serviciilor secrete americane, aliate și ucrainene, lovituri menite să reducă din susținerea pentru Vladuimir Putin, să forțeze o decizie similară celei a invadării Ucrainei (de data aceasta, probabil, folosirea armelor nucleare tactice) și să schimbe regimul de la Moscova.
Toți suspecții au motive serioase pentru asemenea lovituri, iar aceasta este cel mai bun motiv pentru ca adevărul să nu iasă vreodată la lumină.
Dar Podul Crimeii, Nord Stream, dispozitivele explozive artizanale din Germania sunt doar niște focuri de artificii în comparație cu evenimentele ce se derulează în fundal. Exploziile din ultimele zile alimentează o criză și, în egală măsură, distrag atenția de la această criză.
Disputa SUA-OPEC și semnalul unei noi ordini mondiale
”Este limpede că OPEC+ se aliniază cu Rusia”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, după ce organizația exportatorilor de petrol, dominată de Arabia Saudită și Rusia, a decis o reducere istorică a extracției de petrol tocmai atunci când președintele SUA cerea creșterea producției, pentru reducerea prețurilor la pompă înaintea alegerilor pentru Congresul SUA.
Nu puțini analiști consideră că reacția Casei Albe este mai puțin rațională decât decizia OPEC de a încerca să reducă producția și să țină sus prețul petrolului. Marile economii vestice se apropie repede de recesiune, iar OPEC a învățat lecția crizei din 2008, atunci când reducerea rapida a cererii din SUA și Europa a dus la prăbușirea prețului petrolului de la peste 140 de dolari pe baril, la doar 40 de dolari. De această dată, OPEC pare să-și ia măsuri de precauție.
Însă poate fi mai mult decât atât, poate fi vorba de crearea unei ordini concurente celei americane. ”Decizia OPEC arată că Arabia Saudită nu mai vrea să joace în echipă cu americanii. Nu este surprinzător, pentru că se vorbește mult că Arabia Saudită ar urma să intre anul viitor în grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud). Arabia Saudită se distanțează de sfera occidentală și se îndreaptă spre economiile emergente conduse de China și Rusia. Decizia luată de OPEC semnalează că, în viitor, stabilirea prețului petrolului se va face în funcție de nevoile BRICS, nu neapărat în funcție de cele ale Vestului. Asta în cazul în care Vestul nu-și va regândi abordarea diplomatică față de aceste economii emergente. Reacția Casei Albe arată că SUA nu se gândesc deloc la așa ceva, iar asta se poate dovedi fatal la iarnă”, scrie UnHerd.
Sunt analize care iau în calcul și factorul foarte important al dependenței istorice a Arabiei Saudite de dolar și de susținerea militară americană. În Congresul SUA a apărut deja un proiect de lege pentru anularea sprijinului militar american pentru Arabia Saudită, iar Casa Albă merge mai departe cu planul de a crea un cartel al importatorilor de petrol, pentru a se opune OPEC. Arabia Saudită nu poate schimba alianțele, inclusive la nivel militar, fără a risca pierderea stabilității economice și activele în dolari deținute în străinătate. În plus, monarhia saudită ar deveni repede un paria în lumea occidentală.
SUA au o poziție mai bună în lupta iscată cu OPEC, însă ea ar dura mult și ar presupune costuri uriașe, inclusiv pentru aliații SUA.
Berlinul mimează solidaritatea europeană
În Europa se poate naște o dispută chiar între statele membre UE, din cauza sumelor uriașe (peste 200 de miliarde de euro) sub forma de stimuli fiscali pentru depășirea crizei energetice. După ce a fost principalul beneficiar al monedei euro, care a favorizat exporturile, și principalul beneficiar al energiei la prețuri preferențiale venită din Rusia (neascultând un moment de protestele SUA și ale statelor central și est-europene care se opuneau acestei dependențe), Germania aruncă acum cu sume pe care nicio economie europeană nu și le permite, pentru a-și asigura contracte bilaterale pentru energie și a subvenționa prețul energiei pe piața interna. Nimic din aceste acțiuni nu are iz de solidaritate europeană. Germania nu face astfel decât să alimenteze în continuare explozia prețurilor și să-și creeze avantaje competitive in plan economic.
Spania și Belgia au adoptat o poziție rațională și au reclamat că un asemenea stimul înseamnă distorsionarea pieței europene și afectarea statelor care nu au buzunare atât de largi precum ale Germaniei. ”Asemenea dezechilibre în ce privește cheltuielile sunt periculoase și riscă să erodeze piața unică europeană, pentru că fiecare țară acționează individual”, a spus premierul Belgiei. ”Trebuie să avem reacții europene pentru a apăra ceva foarte important – șansele egale și aceleași reguli pentru toți”, a spus premierul Spaniei, Pedro Sanchez, coleg in Partidul Socialiștilor Europeni cu cancelarul german Olaf Scholz.
La fel stau lucrurile și în plan militar, unde fondul de 100 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare nu este un fond pentru securitatea europeană, ci pentru cea germană. ”Europa suferă de pe urma impactului războiului din Ucraina, iar Scholz mimează solidaritatea, în timp ce caută avantaje pentru Germania. Fie că este vorba despre ezitările în livrarea de armament în Ucraina sau despre subvenționarea masivă a prețurilor la gazele naturale, abordarea lui Scholz este limpede: Germany first”, scrie Politico.eu.
Germania acuză SUA ca profită de pe urma razboiului
Până să dea o replică statelor UE, Germania îi acuză pe aliații americani că sunt profitori de război. Este puțin probabil că se va afla vreodată cine a stat în spatele sabotării gazoductelor ruso-germane Nord Stream, proiectele ultimilor doi cancelari ai Germaniei – Gerhard Schroeder si Angela Merkel -, are au oferit energie la preț redus și au favorizat exporturile germane și extinderea hegemoniei economice în Europa. Aruncarea în aer a acestor gazoducte a făcut Germania dependentă de importurile de gaz natural lichefiat din Statele Unite. Într-un interviu pentru presa germană, ministrul Economiei, Robert Habeck, a spus: ”Unele țări, inclusiv țări prietene, obțin uneori sume astronomice pentru gazele lor. Desigur, asta creează niște probleme despre care trebuie să discutăm”. Ministrul german a cerut mai multă solidaritate din partea SUA.
Să fie aceasta reacția Germaniei la ceea ce Berlinul percepe drept o umilință la care este supus de către aliații americani? Reacția mai multor analiști a fost să reamintească Germaniei de avertismentele privind dependența energetică de Rusia primite din partea SUA încă din timpul administrației Obama, pentru a nu mai vorbi despre președintele Donald Trump. Alte voci au amintit Germaniei că sumele uriașe pe care le aruncă pe piața gazului sărăcesc mult mai puțin economia germană și pe contribuabilul german decât economiile sărace ale lumii, care trebuie să achite prețuri mult mai mari la gazele naturale și să plătească în acest fel pentru erorile strategice ale Germaniei.
Mesaj de la Bruxelles, Londra: Vă descurcați cum puteți
Dincolo de disputele iscate de Germania, țările UE se vor confrunta cu măsurile de reducere a consumului de energie, așa cum prevede un regulament adoptat în uurmă cu o săptămână și care stabilește reducerea consumului cu 10% în mod voluntar și cu 5% în mod obligatoriu. Fiecare stat membru are libertatea de a alege modul în care va economisi energie, putând opta și pentru varianta anunțată de Franța – fiecare companie ca decide singură cum va reduce consumul de energie.
Presa britanică avertizează că țara se poate confrunta cu pene mari de curent în cursul iernii. Guvernul de la Londra exclude varianta raționalizării energiei, iar noul premier, Liz Truss, a renunțat la o campanie a guvernului prin care încuraja economisirea energiei. Liz Truss a declarat că se opune din punct de vedere ideologic unor asemenea măsuri. La o conferință recentă, Lizz Truss, a declarat: ”Nu o să vă spun ce să faceți, ce să gândiți sau cum să vă trăiți viața. Nu mă interesează ce cumpărați și ce oferte sunt la supermarket”. Rezultatul acestei ”implicări” a guvernului britanic este că unele baruri și restaurante au început să folosească lumânări în loc de becuri, pentru a mai reduce din factura la energie.
Armatorii adună averi in vreme de criză
Spaima micilor afaceri este raiul armatorilor. Proprietarii de nave care transportă gaz natural lichefiat au ajuns să încheie contracte care ajung până la jumătate de milion de dolari pe zi , ceea ce înseamnă milioane de dolari pentru un transport transatlantic. Asta va duce la o creștere și mai mare a prețului final al gazelor si la prețuri astronomice pentru îngrășămintele chimice și, implicit, pentru alimente. Recordul prețului pe zi pentru transportul gazului lichefiat a fost de 350.000 de dolari și a fost stabilit în urmă cu un an, în contextul cererii mari de gaze pe piața asiatică.
Se aud deja voci care spun că această creștere uriașă a contractelor pentru transportul gazelor lichefiate se datorează nu numai cererii, ci și riscurilor tot mai mari – armatorii și asiguratorii iau în calcul că, după aruncarea în aer a conductei Nord Stream, nu este exclus ca și navele LNG care traversează Atlanticul să fie torpilate.
De doi bani speranță
Există însă soluții la aceasta criză energetică, ne spun liderii politici. Președintele Joe Biden vorbește despre alternative la petrol, iar tehnocrații de la Bruxelles vorbesc mereu despre tranziția la energia curată. Varianta renunțării cât mai rapide la motorul termic și trecerea la vehiculele electrice este pe buzele tuturor politicienilor. Doar că ultimul uragan care s-a abătut asupra Floridei a arătat cât de puțin fiabile și chiar periculoase sunt aceste vehicule electrice – multe au luat foc după ce apa a pătruns în zona bateriei. Apoi, o hartă a zăcămintelor de litiu și alte metale necesare producerii de acumulatori arată că ”revoluția vehiculelor electrice” înseamnă a schima dependența de OPEC cu dependența de China sau Rusia. UE a anunțat însă că ia în calcul ca viitoare sancțiune împotriva Moscovei interzicerea importurilor de metale din Rusia; să fie o lovitură dată Rusiei sau să fie vorba despre metalele pe care industria europeană nu le mai poate prelucra în lipsa energiei din Rusia?
cotidianul e 0 Mulțumită în mare parte campaniei antisovietice susținute de CIA din anii 1980, Afganistanul de astăzi este o societate devastată de heroină de sus în jos, răvășită de un genocid care i-a costat pe afgani 4,5 mil de vieti. Iar tu cocalar insalubru, îndraznești sa insinuezi ca afghanilor nu le-a placut jugul de sclavete, așa cum îti place ție. Ce să-ți povestesc? Ai niște texte puerile și rasuflate ca filmele din universul Marvel. Deci, la fel cum intervenția indirectă americană din 1979 a fost urmată de o creștere fără precedent a productiei de opiu afgan, modelul s-a repetat la invazia americană din 2001. Cultivarea macului de opiu s-a dublat, cel putin. Nimeni nu ar trebui să fie surprins de aceste creșteri pentru ele s-au repetat în alte zone producătoare de droguri în care America s-a implicat militar sau politic: Birmania, Thailanda, Laos etc. Armata SUA a ajuns în Afganistan din două motive. În primul rând, să restabilească și să controleze cea mai mare rețea de opiu din lume pentru piețele mondiale de heroină și să folosească drogurile ca armă geopolitică împotriva oponenților, în special împotriva Rusiei. Controlul pieței afgane de droguri este esențial pentru lichiditatile mafiei financiare corupte de pe Wall Street. Al doilea motiv pentru care armata americană a ajuns în Afganistan este un pretext de construire a unei forțe de atac permanentă a SUA, nu împotriva talibanilor, ci în coasta chinezilor și rușilor. Afganistanul se află într-o locație extrem de vitală strategic și economic, încadrat în Asia de Sud, Asia Centrală și Orientul Mijlociu cu proiecte de infrastructuri de transport energie transcontinentale si rezerve în minerale de cateva trilioane $. Tu continuă să rozi semințe în timp ce te uiți la Rambo și Captain America și poate reușești să dai un răspuns argumentat după ce îți recuperezi creierul de la tomberon.