Bursa din New York şi-a încheiat joi cea mai proastă zi de după izbucnirea crizei financiare, informează Associated Press. Criza se extinde şi în Europa, FMI anunţând că nu are fonduri suficiente pentru a salva Italia şi Spania.
Indicele industrial Dow Jones a scăzut cu peste 500 de puncte /4,3 %/, ajungând la 11.384 după 22 octombrie 2008. Investitorii sunt îngrijoraţi de faptul că economia Statelor Unite va intra într-o altă recesiune şi că problemele datoriei în Europa nu sunt închise pentru a fi rezolvate. Dow Jones a pierdut 513 puncte, sau 4,3 la sută, indicele S&P 500 a scăzut cu 60 de puncte, 4,8%, ajungând la 1.200 şi Nasdaq a scăzut cu 137 de puncte, 5,1%, până la 2.556.
Criza datoriilor suverane se apropie cu paşi repezi de Spania şi Italia, a treia şi a patra mare economie din zona euro, ceea ce trimite unde de şoc şi în sectorul bancar, unde băncile preferă să ţină banii la BCE decât să îi împrumute altor creditori. Acest lucru duce cu gândul la situaţia generată de falimentul băncii Lehman Brothers, când băncile refuzau să se mai împrumute reciproc.
Deja FMI a anunțat că nu are bani suficienţi pentru a salva Spania şi Italia.FMI dispune în prezent de fonduri de 280 miliarde de euro (400 miliarde de dolari), insuficinte pentru a ajuta şi Spania şi Italia, dacă se menţine modelul contribuţiei cu o treime la pachetele de ajutor extern pentru ţările din zona euro, folosit în cazurile Greciei, Irlandei şi Portugaliei. Odată cu agravarea crizei din zona euro, FMI se întreabă dacă o implicare mai puternică va risca banii şi credibilitatea instituţiei, notează cotidianul britanic Financial Times.
Dacă se menţine modelul folosit pentru Grecia, Irlanda şi Portugalia, Fondul abia ar avea bani să ajute Spania , în timp ce pentru Italia nici nu s-ar pune problema, din cauza resurselor limitate. Totuşi, din cauza nevoii disperate de credibilitate a zonei euro, credibilitate care, consideră unii investitori, ar putea fi asigurată de FMI, Fondul ar putea prelua rolul principal în a impune condţii ţărilor creditate, în timp ce îşi reduce contribuţia financiară.
Spania este un candidat mai bun pentru ajutorul FMI decât Grecia, notează publicaţia, întrucât are un nivel relativ scăzut al datoriei raportate la PIB. Potrivit primelor estimări, o contribuţie a FMI la un pachet de sprijin pentru Spania s-ar ridica la 200-300 de miliarde de euro, în timp ce instituţia are disponibile în prezent fonduri de circa 280 miliarde de euro.
O posibilitate pentru Spania ar fi şi o linie flexibilă de creditare, instrument lansat de Fond pentru statele cu probleme ale balanţei de plăţi, dar cu economie solidă.
Italia este, însă, prea mare pentru ca FMI să aibă o contribuţie serioasă. Unii experţi susţin chiar că dacă Italia ajunge într-o criză de fonduri, atunci problema este deja una la nivelul întregii Europe, iar soluţia nu mai poate fi individuală.
„FMI poate susţine economii medii şi mici. Nu poate sprijini zona euro. Asta va trebui să fie treaba Băncii Centrale Europene”, consideră Domenico Lombardi, fost reprezentant al Italiei la FMI.
Orice implicare a FMI în Spania şi Italia va fi privită cu suspiciune de unele state emergente, însă zona euro trebuie să importe credibilitate de undeva. Dacă liderii zonei euro îşi vor înghiţi mândria şi vor permite FMI să aibă mai multă putere pentru mai puţini bani rămâne de văzut, notează Fianancial Times.
Şeful executivului UE a cerut statelor membre să accelereze aprobarea măsurilor anticriză, convenite la o reuniune din iulie, pentru a stopa contagiunea din Grecia, Irlanda şi Portugalia.
„Randamentele obligaţiunilor Spaniei şi Italiei au atins noi recorduri. Este alarmant şi înspăimântător. Întreaga Europă se află într-o situaţie foarte periculoasă”, a spus premierul finlandez, Jyrki Katainen, la postul public YLE.
Întrucât o mare parte a liderilor europeni se află în vacanţă, există perspective slabe pentru adoptarea de măsuri, chiar dacă guvernele din zona euro au păstrat contactul telefonic în privinţa situaţiei, notează Reuters.
Ministrul german al Economiei, Philipp Roesler, a declarat că Spania şi Italia nici măcar nu au fost discutate la reuniunea săptămânală de miercuri a guvernului de la Berlin. Întâlnirea executivului a fost condusă de Roesler, în absenţa cancelarului, Angela Merkel, care se află în concediu.
Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a semnalat, joi, că banca a reluat achiziţiile de obligaţiuni şi a suplimentat fondurile puse la dispoziţia băncilor comerciale, pentru a opri extinderea crizei datoriilor suverane la Italia şi Spania, însă specialiştii sunt sceptici că măsura va avaea efecte.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.