Criza rachetelor Patriot în Europa. De la cine mai poate primi ajutor Ucraina | Analiză POLITICO

Europa se străduiește să găsească mai multe interceptoare Patriot pe care să le doneze unei Ucraine din ce în ce mai disperate, care se grăbește să își consolideze apărarea împotriva rachetelor balistice înainte de atacul de iarnă preconizat al Rusiei, potrivit POLITICO.

Kievul solicită sute de interceptoare, însă producția nouă va sosi prea târziu, războiul cu Iranul a epuizat rezervele SUA, iar câțiva dintre principalii susținători europeni ai Ucrainei afirmă că mai au foarte puține pe care le pot dona în siguranță.

„În ultimele câteva luni, Rusia lansează mai multe rachete pe săptămână asupra noastră decât primim de la parteneri în câteva luni”, a declarat săptămâna trecută fostul ministru ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov. În iulie, apărarea antiaeriană ucraineană a interceptat doar 29 din cele 195 de rachete balistice rusești, iar alte 40 nu și-au atins țintele, a precizat ministerul apărării din Ucraina.

Germania, unul dintre principalii donatori de ajutor militar ai Ucrainei, a transferat deja sis teme și rachete Patriot către Ucraina. Însă Berlinul trebuie acum să echilibreze nevoile tot mai urgente ale Kievului cu stocurile minime necesare pentru a proteja Germania și pentru a-și îndeplini angajamentele NATO. Alte țări europene evaluează, de asemenea, dacă să păstreze interceptoarele pe care le dețin sau să le cedeze Ucrainei.

„Ne apropiem cu adevărat de limitele noastre aici”, a declarat generalul de brigadă Jürgen Schrödl, un înalt oficial din ministerul german al apărării, în cadrul unui panel la Berlin, la scurt timp după summitul NATO de luna trecută de la Ankara. „Trebuie să ne asigurăm și propria protecție”.

Penurie de rachete Patriot PAC-2 și PAC-3

Berlinul și alte capitale din Europa de Nord au îndemnat omologii din alte părți ale continentului să examineze ce echipamente militare și ce sprijin financiar suplimentar ar putea disponibiliza.

„Cred că nu este ceva sustenabil pentru Europa pe termen lung”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, pentru POLITICO. „Toate țările europene trebuie să facă un pas înainte”.

Acest lucru pune presiune pe țările care dețin stocuri de interceptoare Patriot, precum Polonia, Spania și Grecia. Penuria privește în principal rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2, care se numără printre puținele mijloace de apărare eficiente ale Ucrainei împotriva armelor balistice rusești extrem de rapide.

Ucraina poate folosi alte sisteme de apărare antiaeriană, adesea mai ieftine, împotriva dronelor și rachetelor de croazieră. Țara se grăbește să dezvolte propriul interceptor autóhton Freyja, însă sistemul antibalistic necesită încă investiții, lucrări de inginerie și testare înainte de a putea îndeplini acest rol.

Până când Freyja va fi gata, Ucraina are nevoie de un răspuns imediat la rachetele balistice ale Rusiei. „Una dintre direcțiile prioritare este Patriot — PAC-3 sau PAC-2”, a declarat pentru POLITICO Mihailo Podoliak, consilier al șefului biroului prezidențial ucrainean. „Prima [soluție] este cumpărarea sau primirea din stocuri a interceptoarelor PAC-3 și PAC-2”.

Blocaj la Washington

Dependența de Patriot îl face pe președintele SUA, Donald Trump, esențial pentru Kiev: majoritatea interceptoarelor PAC-3 sunt produse în America, ceea ce înseamnă că vânzarea lor și orice acorduri de producție depind de deciziile Casei Albe.

În timpul întâlnirii de luna trecută dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Trump, „subiectul principal a fost reprezentat de interceptoarele Patriot”, potrivit unui înalt oficial familiarizat cu discuțiile.

Trump a creat așteptări la summitul de la Ankara când a declarat că Ucrainei i se va permite să producă sub licență interceptoare Patriot concepute în SUA — un pas care ar putea reduce, în cele din urmă, dependența Kievului de livrările americane deficitare.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a clarificat că producția nu va rezolva penuria imediată.

„Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă”, a declarat acesta pentru Fox Business, iar fabricarea primelor rachete va dura și mai mult.

SUA și-ar fi epuizat aproape stocul de rachete cu rază lungă de acțiune din cauza războiului împotriva Iranului

Însă Trump a dat înapoi de atunci, declarând săptămâna trecută: „Nu am fost de acord cu așa ceva. Discutăm despre asta. Dar este un lucru greu de cedat, un astfel de tip de tehnologie”.

În urma unui raport Reuters conform căruia SUA și-au epuizat aproape toate stocurile de rachete cu rază lungă de acțiune din cauza războiului împotriva Iranului, Trump se concentrează acum pe refacerea rezervelor americane. Întrebat joi despre apelurile lui Zelenski pentru mai multe rachete Patriot, el a spus: „Și noi vrem rachete”.

De asemenea, Ucraina a semnat un acord pentru a primi interceptoare PAC-2 produse în Germania, dar este puțin probabil ca acestea să ajungă înainte de anul viitor.

Confruntat cu o lipsă de interceptoare, Kievul analizează acum o campanie mai agresivă pentru a lovi lansatoarele rusești.

„Rușii trebuie să înțeleagă că, la câteva minute după lansare, întreaga echipă care lansează racheta trebuie să moară din cauza rachetei noastre balistice”, a declarat Fedorov.

Efortul neechilibrat al Europei

Acest lucru mută povara imediată asupra Europei, unde aliații își caută din nou în propriile arsenale — și în ale celorlalți — interceptoare care ar putea ajunge în Ucraina înainte de iarnă.

Germania a furnizat trei sisteme Patriot din propriile stocuri militare și a organizat ulterior încă două printr-un acord prin care SUA urmau să recompleteze rezervele Bundeswehr-ului. Olanda a asamblat componentele pentru un alt sistem complet, inclusiv cinci lansatoare, un radar și rachete.

Dar, având în vedere că stocurile sunt acum la limită, guvernele se confruntă cu propriile restricții.

Varșovia a confirmat în iulie că a eliberat mai multe interceptoare PAC-3 la cererea secretarului general al NATO, Mark Rutte, și a unor comandanți superiori din SUA. Publicația poloneză Defence24 a raportat că au fost transferate doar cinci rachete.

Chiar și acest lucru a provocat reacții politice adverse. Parlamentarii din opoziție au acuzat guvernul că slăbește apărarea țării într-un moment în care rachetele și dronele rusești au trecut în mod repetat granița.

Țările din apropierea Rusiei vor să-și păstreze arsenalul

Țările mai apropiate de Rusia devin acum mai puțin dispuse să renunțe la sistemele Patriot existente, deoarece forțele lor armate considerau deja că apărarea lor antiaeriană este insuficientă pentru cerințele naționale, potrivit unui diplomat european care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta despre contacte diplomatice sensibile.

Acest lucru mută atenția către țările din Europa de Sud, care au contribuit mai puțin pentru Ucraina decât Germania și mulți alți donatori din Europa de Nord.

Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a confirmat în 2024 că Madridul trimite rachete în Ucraina, însă guvernul nu a dezvăluit tipul sau cantitatea acestora.

Ministerul spaniol al apărării nu a răspuns la o întrebare adresată de POLITICO privind posibilitatea de a fi fost abordat recent pentru mai multe interceptoare sau dacă ia în calcul un alt transfer. În schimb, a făcut trimitere la sprijinul militar mai larg oferit de Spania Ucrainei și la angajamentele sale în cadrul NATO.

Grecia — care consideră în mod tradițional Turcia, colega sa din NATO, drept cea mai mare amenințare la adresa securității sale — nu a anunțat niciun transfer de sisteme Patriot către Ucraina. Presa greacă a relatată în iulie că Ucraina ceruse Atenei până la 200 de interceptoare PAC-2 mai vechi.

Ministerul grec al apărării nu a răspuns solicitării de comentarii adresate de POLITICO.

Deschiderea arsenalelor Europei

Nu este prima dată când aliații europeni au fost nevoiți să închege livrări de rachete Patriot din propriile stocuri limitate.

La o reuniune din februarie, ucraineanul Fedorov a declarat că el și Rutte au parcurs o listă de interceptoare deținute de aliații europeni, cerând guvernelor tot ce puteau ceda.

„Dragă ministre al apărării din Polonia, ne poți da cinci?”, și-a amintit Fedorov în interviul din această săptămână.

Berlinul s-a oferit să suplimenteze efortul. „Dacă obțineți 20 din toate țările, vă mai dau eu încă cinci”, l-a citat Fedorov pe ministrul german al Apărării, Boris Pistorius. „Acesta este exercițiul pe care a trebuit să îl facem pentru a obține mai mult de 20. Și este o misiune grea”.

Kievul continuă acest tip de discuții cu aliații săi.

„Desigur, diplomații ucraineni au lucrat cu Spania, Grecia și cu toți cei din lume care dețin [PAC-uri]”, a declarat înaltul oficial familiarizat cu discuțiile. „Totul depinde de SUA, iar lipsa de voință politică de a ajuta îi influențează pe toți ceilalți”.

„Administrația americană ar fi putut ajuta, dar nu face acest lucru. Și, ca rezultat, a fost greu cu toți ceilalți”, a adăugat acesta.

Pentru Kiev, disputele privind rezervele aliaților se desfășoară contra cronometru. În condițiile în care cererea de interceptoare PAC-3 este în creștere în Orientul Mijlociu, Pentagonul își reface propriile stocuri, iar multe țări europene își fac griji cu privire la propria capacitate de a respinge un viitor atac rusesc, ministrul de externe Andrei Sibiha a declarat că Ucraina se luptă să cumpere, să schimbe sau să obțină orice muniție disponibilă.

„Luptăm la propriu pentru fiecare rachetă”, a spus Sibiha.