Două dintre culele Doljului intră în circuitul turistic. Este vorba despre cele de la Cernătești și Brabova care au fost reabilitate între 2016 și 2022 cu fonduri europene. Declarate monumente istorice de interes naţional, culele au fost inaugurate ca obiective turistice vineri, în cadrul unei festivităţi al cărei amfitrion a fost arheologul Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei. Nici nu e de mirare de vreme ce ambele cule sunt date în administrarea Muzeului Olteniei.
Etimologic vorbind, termenul culă provine din turcescul kule, turn. Arhitectonic, culele sunt un fel de conace, după cum ne încredinţează Neagu Djuvara în cartea sa „Între Orient şi Occident” (Ed. Humanitas, 2013). Acestea aveau aceeași împărţirea interioară și erau compuse din: o sală mai spaţioasă la mijloc, toate celelalte odăi, unele rezervate slugilor, având legătură, mobilate cu divanuri late, acoperite cu ţesături, podelele din cărămidă, ziduri groase cu deschizături înguste, pentru a se putea trage asupra cetelor de cârjalii, ce veneau după pradă din Ada Kaleh, şi Vidin, unde paşă era aventurierul bosniac Pasvantoglu (Pazvante Chiorul), răpus pe la 1809 de o campanie a haiducilor conduşi de Iancu Jianu, contra pazvangiilor. Asta în vremuri de restrişte, fiindcă în vremuri bune, boierii –lipsiţi de griji- puteau fi zăriţi savurându-şi cafeaua, în cerdacurile amenajate. Acoperişul culelor era din şindrilă înaltă, ca să poată să ţină zăpada.
Cula Izvoranu-Geblescu poate fi considerată, prin proporţiile armonioase şi încadrarea în peisaj, drept una dintre cele mai interesante, susţin istoricii. Nu se ştie când a fost construită de Barbu Izvoranu, dar se ştie că pe la 1802 a fost înălţat încă un etaj de Constantin Braboveanu, fost caimacan. În 1841, moşia Brabova ajunge în stăpânirea lui Radu Geblescu, prin cumpărare, de la Constantin Braboveanu, şi apoi trece la fiul său Constantin. Acesta o dă zestre fiicei sale Elvira, cu ocazia căsătoriei cu Filip Bibescu, fratele lui Anton Bibescu, bun prieten al lui Marcel Proust şi Mihail Sebastian, în mai multe rânduri prezent la Corcova, pe malul Coşuştei.
Cula de la Brabova a conservat mai multe elemente constructive (ascunzătoarea, zăvoarele de la uşi, scările), dar nu mai păstrează anexele.
Cula de la Cernăteşti se particularizează prin faptul că la începutul secolului al XVIII-lea, un urmaş al lui Dimitrie Cernat a fortificat-o, supraînălţând-o cu un nivel, căruia i s-a adăugat un contrafort masiv din zidărie. În cartagrafia Ţării Româneşti din 1855, la Cernăteşti, figurau 22 de moşneni, 10 boieri de neam şi un fiu de boier de neam. Ideea reabilitării şi consolidării culelor Izvoranu-Geblescu (Brabova) şi cea de la Cernăteşti, a încolţit în urmă cu vreo 10 ani, pe mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean, al actualului senator de Dolj, Ion Prioteasa. Acesta povesteşte cum într-o împrejurare ar fi fost ispitit să îl aducă pe actualul rege al Regatului Unit, Charles al III-lea, pe atunci prinţ, prin părţile locului. O discuţie purtată în toiul preparativelor pentru obţinerea statutului de Capitală Culturală Europeană a municipiului Craiova purtată cu un academician belgian, apropiat de Prinţul Charles, a fost lămuritoare: „Ce să vadă Prinţul Charles?”. Şi aşa a fost pusă pe tapet problema reabilitării, în interesul naţional şi al culturii doljene, a culelor aflate într-o stare avansată de degradare. Nu e mai puţin adevărat că inclusiv Uniunea arhitecţilor din România, filiala euroregională Sud-Vest Oltenia, lansase semnalul „SOS culele din România” de care Consiliul Judeţean Dolj a ţinut seama. Detalii despre starea culelor au fost prezentate şi în cotidianul Cuvîntul Libertății din 19 august 2013, sub titlul „SOS – Culele din România. Muzeul Olteniei preia în administrare cula de la Cernăteşti”. De altfel, presa locală s-a implicat, în derularea întregului demers. Proiectul, odată demarat și evaluat la un milion de euro, a fost continuat de actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Cosmin Vasile, care în alocuţiunea sa a şi menţionat redarea lor circuitului turistic, prin integrarea într-un muzeu în aer liber –Centru etnografic preconizat la Raznic-, prin anexarea şi a altor utilităţi, turistice.
Vineri a fost o zi autumnală splendidă. Aşadar, nu greşim dacă acredităm ideea că la Cernăteşti şi Brabova s-a rescris o pagină de istorie, menită să ateste o identitate culturală perenă şi teafără. Festivitatea a fost sobră, cu alocuţiuni circumscrise momentului, pe lângă cea a lui Cosmin Vasile, venite din partea Liei Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a lui Adrian Cîciu, ministrul Fondurilor europene. A mai fost prezent și poetul Mircea Dinescu, care a interpretat în stil original „Au plecat olteni la coasă”. Ansamblul artistic „Maria Tănase”, dar şi taraful „Constantin şi Cosmin Gaciu” din Iancu Jianu au produs recitaluri de muzică populară şi lăutărească de bună calitate. Iia oltenească a fost la mare vogă. Organizarea evenimentului a fost adecvată momentului şi merită amintit şi numele primarului comunei Brabova, Virgil Pleşa, pentru toată osteneala dată, ca totul să se desfăşoare în cele mai bune condiţii, pe o peluză verde, la poalele culei, fiindcă au fost mulţi invitaţi, de bună calitate, totul pentru ca ziua de 16 septembrie 2023 să rămână o bornă istorică.
Mircea Canțăr
E bine dacă trebuie să vinâ un academician belgian să ne atragă atenția că ne lăsăm dovezile trecutului în paragină, și ne facem de râs cu cei de văzut. Academicienii români scriu despre Valea Loarei, autoritățile locale merg la drumeții și se minunează de satele elvețiene, profesorii de istorie și arhitecții își dau doctorate din casele din Viscrid sau Finlanda, Planul de Relansare și Reziliență se ocupă de casele grofilor din Adeal….