Cum a ajuns Europa de la gropile de gunoi la instalațiile moderne de tratare. Regiunea București–Ilfov intră într-o nouă etapă

Experiența europeană care a schimbat gestionarea deșeurilor

Cum a ajuns Europa de la gropile de gunoi la instalațiile moderne de tratare. Regiunea București–Ilfov intră într-o nouă etapă

Experiența europeană care a schimbat gestionarea deșeurilor

La începutul anilor 1990, gestionarea deșeurilor municipale în Europa se afla într-un proces de transformare. Modelul tradițional, bazat în principal pe colectare, transport și depozitare, începea să fie înlocuit treptat de sisteme care puneau accent pe tratarea deșeurilor înainte de eliminare.

Germania și Austria s-au numărat printre țările care au contribuit decisiv la dezvoltarea tratării mecano-biologice (TMB). În Germania, introducerea unor restricții tehnice privind depozitarea deșeurilor netratate, în 1993, a impulsionat dezvoltarea instalațiilor specializate. Perioada de tranziție până în 2005 a oferit timp pentru construirea infrastructurii necesare și adaptarea sistemului.

Raportul tehnic JASPERS, realizat de Jonas Byström în 2010, prezintă Germania drept unul dintre reperele dezvoltării conceptului modern de TMB. În aceeași perioadă, instalații de tratare înainte de depozitare funcționau și în Austria, Italia și Țările de Jos.

Principiul era unul nou pentru infrastructura tradițională de salubritate: deșeurile municipale amestecate nu mai trebuiau transportate direct la depozit, ci treceau mai întâi prin procese industriale de separare și stabilizare.

România a introdus obligația legală în 2002

În România, cerința tratării deșeurilor înainte de depozitare a fost introdusă prin Hotărârea Guvernului nr. 162/2002. A fost un pas legislativ important, care a deschis drumul modernizării infrastructurii de mediu.

Între introducerea obligației și realizarea instalațiilor necesare s-a desfășurat însă un proces de durată. Proiectele TMB presupun investiții importante, studii privind compoziția deșeurilor, dimensionarea capacităților în funcție de populația deservită și implementarea unor tehnologii industriale specializate.

În timp, România a început să dezvolte infrastructura necesară pentru trecerea de la depozitarea predominantă la tratarea diferențiată a deșeurilor municipale.

Regiunea București–Ilfov reduce cantitățile depozitate direct

Datele ADIGIDMB arată că această schimbare a devenit vizibilă și în Capitală. În primul trimestru din 2026, sectoarele Bucureștiului au trimis 73.071,88 tone de deșeuri municipale amestecate la tratare mecano-biologică. Alte 35.596,32 tone au fost depozitate fără tratare prealabilă.

Ponderea depozitării directe a scăzut de la 58,1% în 2024 la 45,4% în 2025 și la 32,8% în primele trei luni ale anului 2026.

Diferențele dintre sectoare au fost importante. Sectoarele 1, 5 și 6 au raportat direcționarea integrală a deșeurilor municipale amestecate către tratare în primul trimestru din 2026.

Un moment decisiv a venit la 1 mai 2026, când tratarea înainte de eliminare a fost extinsă la toate deșeurile municipale din București–Ilfov, potrivit revistei Ecologic.

CMID Vidra, investiție în tehnologie și expertiză europeană

În centrul acestei transformări se află Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Vidra, operat de Eco Sud SA.

Construcția instalației de tratare mecano-biologică a început în 2022, în urma unei investiții de aproximativ 50 de milioane de euro. Proiectul a beneficiat de utilaje, concept tehnologic și expertiza unor specialiști din Germania.

Instalația are o capacitate autorizată de tratare mecanică de 920.000 de tone pe an, fiind una dintre cele mai importante investiții de acest tip din infrastructura de mediu din România.

Complexul include sortarea și recuperarea materialelor reciclabile, tratarea mecano-biologică, compostarea, gestionarea deșeurilor din construcții și demolări și valorificarea energetică a biogazului.

De la depozitare la recuperarea resurselor

În instalația TMB, etapa mecanică separă materialele care pot fi recuperate și reintegrate în circuitul economic. Fracția organică rămasă este supusă tratării biologice, în urma căreia poate rezulta CLO, un material stabilizat a cărui destinație depinde de respectarea criteriilor legale de acceptare.

Platforma de la Vidra valorifică și biogazul captat la depozit, printr-o instalație de producere a energiei electrice cu putere instalată de 3,5 MW.

Potrivit estimărilor publicate de revista Ecologic, aproximativ 55% din cantitatea totală de deșeuri municipale din București–Ilfov este deviată de la depozitare, iar peste 40.000 de tone de materiale recuperate anual pot reveni în economie.

În paralel, Eco Sud SA a început lucrările de închidere a celulelor de depozitare care și-au atins capacitatea, investițiile aferente depășind 30 de milioane de euro.

Experiența europeană arată că modernizarea gestionării deșeurilor nu se rezumă la construirea unor depozite mai mari, ci presupune dezvoltarea unei infrastructuri capabile să recupereze resurse, să stabilizeze fracțiile reziduale și să reducă presiunea asupra mediului.

Regiunea București–Ilfov face acum parte din această transformare.

Surse: Revista Ecologic, 17 noiembrie 2026, pentru tratarea integrală, indicatorii regionali și biogaz. https://ecologic.rec.ro/schimbare-de-paradigma-in-regiunea-bucuresti-ilfov/

Jonas Byström, JASPERS, Mechanical Biological Treatment Plants, 2010. https://jaspers.eib.org/files/library/2010/mechanical-biological-treatment-plants.pdf

Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deșeurilor, art. 7. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/34408

Ordonanța Guvernului nr. 2/2021 privind depozitarea deșeurilor. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/245381

ADIGIDMB, registrele privind tratarea și depozitarea deșeurilor municipale.

Eco Sud SA, date despre proiectul TMB Vidra și lucrările de închidere a celulelor

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.