Cum ajunge lemnul din „cimitire” și „lanuri de porumb” la fabricile Schweighofer

O investigație făcută de către Environmental Investigation Agency US arată că cel mai mare procesator de lemn din România, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, continuă să cumpere lemn tăiat ilegal. Rezultatele complete ale anchetei, efectuată în septembrie 2016, vor fi arătate printr-o serie de filme scurte de către EIA. Primul episod al serialului ”Dosarele S” prezintă camioanele fantomă care intră zilnic pe porțile celor trei fabrici Schweighofer din țara noastră. Echipa de investigații a urmărit respectivele vehicule la locațiile unde erau înregistrate punctele de încărcare oficiale și a descoperit că acestea erau fie într-un lan de porumb fie într-un cimitir.

Lisa Handy, director în cadrul EIA, spune că legislația din România prevede ca pentru fiecare transport de lemn trebuie să existe un document însoțitor, numit AVIZ. Acest document, care există atât pe hârtie cât și în formă electronică, include numeroase informații despre transport inclusive coordonatele GPS ale locului în care lemnul a fost încărcat în camion. EIA a obținut coordonatele GPS ale punctelor de încărcare înregistrate în cazul mai multor camioane care au livrat lemn către Schweighofer. Un camion cu numărul de înmatriculare BN 52 PAV a livrat un transport de lemn către fabrica din Reci în septembrie 2016. Investigatorii EIA au mers înapoi pe traseul camionului până la punctul de încărcare declarat oficial și s-au trezit în mijlocul unul lan de porumb. Adică în satul Costișa, județul Neamț, într-o zonă agricolă, fără păduri. Tot în septembrie 2016, un alt camion, având numărul de înmatriculare CV 18 EDY, a livrat, de asemenea, un transport de lemn către fabrica din Reci. Atunci când echipa de investigație a mers la punctul de încărcare indicat, a găsit un loc încă și mai puțin probabil să fie sursa reală a lemnului decât lanul de porumb – cimitirul din satul Oituz, județul Bacău. În acestă zonă nu există păduri rășinoase.

Conform EIA, aproape jumătate din punctele de încărcare declarate oficial vizitate de investigatorii EIA în septembrie 2016 par să fie false fiind situate la mare depărtare de orice zonă în care ar putea fi încărcați bușteni. Specialiști în sectorul forestier din România au explicat că utilizarea coordonatelor GPS false în documentele oficiale care însoțesc transporturile este o metodă obișnuită de “spălare” a lemnului obținut ilegal, prin ascunderea originii acestuia. “Efectul utilizării de coordinate GPS false în AVIZ-ul de însoțire constă în lipsa oricărei legături între compania care acceptă lemnul și pădure. Responsabilii companiei nu au nicio cale de afla unde anume a fost încărcat în realitate, camionul cu lemn și prin urmare nu au de unde să știe dacă lemnul respective a fost tăiat ilegal sau nu”, a declarat Handy.

Această investigația EIA vine după ce anul trecut Alexander von Bismarck, directorul executiv al Agenţiei pentru Investigaţii de Mediu (EIA), a prezentat Raportul “Jefuirea ultimei păduri: Cea mai mare companie de procesare a lemnului din Austria, drepturi funciare şi corupţia din România”. Documentul a arătat că austriecii de la Holzindustrie Schweighofer acceptă cu bună ştiinţă şi încurajează furnizarea lemnului ilegal, speculând proasta administrare a pădurilor. În perioada 2000-2011, susţin cei de la EIA, care corelează datele dintr-o hartă întocmită de Greenpeace, o suprafaţă de 280.000 de hectare de păduri au fost pierdute sau degradate, într-un ritm de 3 hectare/oră. În acelaşi timp, dintr-o actualizare realizată în 2015 reiese că pierderea pădurii a avut loc în acelaşi ritm, în intervalul 2012-2014.

Oficialii EIA acuză că Holzindustrie Schweighofer a provocat pierderi masive industriei mobilei din România, odată cu majorarea preţurilor şi preluarea stocurilor de cherestea. Conform acestora, în 2004, România a exportat produse din lemn în valoare de aproximativ un miliard de dolari, iar zece ani mai târziu valoarea a crescut la 2,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, exporturile de mobilă se cifrau, în 2004, la 762 milioane de dolari, în timp ce în 2014 acestea au scăzut la 628 milioane de dolari.

Cum era de aşteptat, Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare procesator de lemn din România, a respins acuzaţiile formulate de către EIA. “Tăierile ilegale de lemn afectează grav pădurile, precum şi întreaga industrie de prelucrare a lemnului, astfel că este în interesul tuturor să promovăm sustenabilitatea, să avem un sistem riguros şi eficient de control al originii lemnului şi să prelucrăm doar lemn cu documente complete şi corecte, care respectă toate reglementările din România şi din Uniunea Europeană”, se spune într-un comunicat de presă al companiei austriece.

Ministerul Mediului a depus un raport la Parchetul General prin care se arată că s-au descoperit în perioada ianuarie 2014-aprilie 2015, aproximativ 30.000 de metri cub de lemn fără acte de provenienţă la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş, deţinute de compania austriacă. Asta înseamnă aproximativ 800-1.300 de camioane, în funcţie de supraîncărcarea acestora. Conform unui material apărut în publicaţia Wirtshaftsblatt din Austria, respectivul raport atrage atenţia faptului că certificatul PEFC CoC, care atestă provenienţa sustenabilă a lemnului procesat de Schweighofer Holzindustrie România, a fost emis în conflict de interese întrucât Georg Erlacher, preşedintele Fundaţiei Schweighofer (Schweighofer Privatstiftung), firma mama a HS România, era, la momentul emiterii documentului, şi membru în consiliul director al Holzforschung Austria, institutul de cercetare al lemnului care a emis certificatul. Mai mult decât atât, susţine publicaţia amintită, Erlacher a fost angajat între 1991-1998 într-o poziţie de conducere la Schweighofer Austria, iar între 2004-2011 a fost preşedintele organizaţiei ce patronează certificatorul Holzforschung Austria, Oesterreichische Gesellschaft fuer Holzforschung, OeGH. Din 2002 şi până azi, Erlacher este vicepreşedintele Fundatiei Schweighofer, ceea ce denotă că din 2002 şi până în 2011 a fost, în acelasi timp, la conducerea Schweighofer şi la conducerea certificatorului lui Schweighofer, HfA. De aici se poate trage concluzia că Schweighofer Holzindustrie a certificat Schweighofer Holzindustrie.

Contactaţi de Wirtschaftsblatt, oficialii Schweighofer au susţinut că „este vorba despre câteva mici greşeli la introducerea manuală a datelor în sistemul Sumal şi în niciun caz de o fraudă sistematică“. Pe de altă parte, activistul pentru mediu Gabriel Păun, de la organizaţia Agent Green, a declarat pentru aceeaşi publicaţie că „prin sistemul Sumal, guvernul vede totul. Este ca un Big Brother al Pădurii, dar acest instrument nu este suficient folosit“ în sensul că Poliţia nu cooperează întotdeauna cu cei care sesizează ilegalităţi.

Raportul Ministerul Mediului arată că această cantitate de lemn de la fabrica din Sebeş ar fi fost găsite peste 1.400 de metri cubi de lemn fără documente valabile de provenienţă. Şi la unitatea de la Rădăuţi firma austriacă nu ar fi informat deloc sau greşit Sumal în legătură cu 18.000 de metri cubi de lemn (echivalentul a 450 de încărcături). De asemenea, controlorii ar fi găsit 13.000 de metri cubi de provenienţă incertă.

Drept la replică din partea Holzindustrie Schweighofer

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.