Cifrele care nu arată bine

Cum arată sărăcia din România comparativ cu cea din Europa

Fenomenul sărăciei în România este în scădere, dar persistă inegalități mari în materie de venituri. Țara noastră are unul dintre cele mai ridicate niveluri de inegalitate a veniturilor din UE și această inegalitate este în creștere, parțial din cauza reducerii efectelor de redistribuire ale sistemelor fiscale și de transferuri.

Sărăcia și excluziunea socială persistă în rândul tinerilor, familiilor cu copii, persoanelor cu handicap, romilor, populației rurale și persoanelor inactive. Se are în vedere trecerea la servicii mai integrate orientate către grupurile defavorizate, întrucât furnizarea acestor servicii este scăzută, se arată într-un document numit „Sinteza rapoartelor de audit privind Performanța acordării unor beneficii de asistență socială pentru prevenirea și combaterea sărăciei, susținerea copilului și a familiei”, realizat de Curtea de Conturi.

La nivelul UE-28, ponderea populației totale expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale este de 23,5%, adică 1 din 4 persoane este supusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale. Dintre aceste state, Bulgaria se află pe ultimul loc cu o pondere a populației expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale de 40,4%.

România se află pe penultimul loc în UE-28, cu o pondere de 38,8% a populației expusă riscului sărăciei sau excluziunii sociale. În cadrul unor țări membre ale Uniunii Europene, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială a crescut în anul 2016 față de anul 2008, mărind astfel distanța față de obiectivele naționale asumate (Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Spania, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovenia).

La polul opus, în Cehia, Letonia, Lituania, Germania s-a înregistrat o scădere a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială, dar aceste țări membre nu au atins țintele stabilite prin Programele Naționale de Reformă. Țările care și-au atins țintele naționale la finele anului 2016 stabilite ca obiectiv pentru reducerea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială, sunt Polonia cu 3.270 mii persoane (față de 1.500 mii persoane), România cu 1.420 mii persoane (față de 580 mii persoane), Bulgaria cu 531 mii persoane (față de 260 mii persoane) și Cehia cu 191 mii persoane (față de 100 mii persoane).

Germania, Irlanda, Olanda, Suedia și Marea Britanie și-au definit țintele naționale pe indicatori specifici care nu sunt raportați Eurostat. Una dintre cauzele diferențelor dintre procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială o constituie impactul diferit al crizei economice asupra statelor membre ale Uniunii Europene. Anumite grupuri din cadrul populației sunt mai afectate de riscul de sărăcie și excludere socială. Cele mai afectate sunt femeile, copiii, tinerii, șomerii, familiile monoparentale și cei care trăiesc singuri, persoanele cu un nivel scăzut de educație, persoanele născute într-o țară diferită de cea de rezidență și cei care trăiesc în zonele rurale.

Situația de la noi

Creșterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580 mii persoane, până în anul 2020, față de anul 2008, este ținta asumată de România în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. În anul 2016, comparativ cu anul 2008, conform datelor publicate de Eurostat, ponderea persoanelor din România care se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială în totalul populației a scăzut cu 5,4 puncte procentuale (una dintre cele mai mari reduceri dintre statele membre ale Uniunii Europene, după Polonia și Letonia).

Pentru a realiza acest obiectiv, România a ales să recurgă la unul din cei trei indicatori, respectiv rata expunerii la riscul de sărăcie. Pentru anul 2008, ales ca an de referință la nivelul UE, pragul utilizat a fost de 459 lei/lună în timp ce la nivelul anului 2015 acest prag a fost de 514 lei/lună, ceea ce înseamnă că o persoană care realizează venituri sub acest prag este săracă. În anul 2016, în România, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a fost de 7.694 mii persoane în creștere cu 259 mii persoane față de anul 2015 și în scădere cu 349 mii persoane față de anul 2014.

Raportat la populația totală a României, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în anul 2016 a fost de 38,8% în creștere cu 1,4 pp față de anul 2015 și în scădere cu 1,5 pp față de anul 2014. Rata sărăciei relative a fost de 25,3% în anul 2016, în scădere ușoară față de anul 2015 (0,1pp), dar în creștere cu 0,2pp față de anul 2014, numărul persoanelor aflate în sărăcie relativă fiind de 1.757 mii persoane.

De asemenea, numărul persoanelor care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este foarte scăzută (VLWI) a fost de 1.230 mii persoane în creștere cu 38 mii persoane față de anul 2015, ceea ce reprezintă un procent de 8,2% din totalul populației în anul 2016.

Mai mult decât atât, numărul persoanelor afectate de privațiuni materiale (SMD) severe a fost de 4.707 mii persoane ceea ce reprezintă 23,8% din totalul populației în creștere cu 1,1pp față de anul 2015.

Situația din Europa

În anul 2016, potrivit Eurostat (Biroul de Statistică al Uniunii Europene), 118 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială. Numărul acestor persoane a scăzut constant înainte de începerea crizei economice însă în anii următori a avut o evoluție ascendentă, ajungând la cel mai mare număr în anul 2012, respectiv 123,6 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie și excludere socială în UE-28. În perioada 2012 -2016, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excludere socială s-a redus ușor, ajungând la 118 milioane de persoane (23,5% din totalul populației UE-28).

Aceasta înseamnă că aproape 1 persoană din 4 se află într-una din cele trei forme de sărăcie sau excludere socială. Prima formă este expunerea la riscul sărăciei relative (AROP- at risk of poverty), adică dacă veniturile gospodăriei din care face parte sunt mai mici decât pragul sărăciei, stabilit la 60% din media veniturilor disponibile pe adult echivalent. A doua formă se referă la privațiunile materiale severe (SMD – severe material deprivation) – din cauza lipsei resurselor financiare, membrii gospodăriei nu își pot permite cel puțin patru din cele nouă componente considerate esențiale pentru un trai decent (achitarea cu întârziere a chiriei, utilităților, ratelor la împrumuturi; plata unei vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă; consumul de carne, pui, pește sau proteine echivalente cel puțin o dată la două zile; posibilitatea de a face față cu resursele proprii, cheltuielilor neprevăzute, echivalente cu 1/12 din valoarea pragului anual de sărăcie; deținerea unui telefon fix sau mobil; deținerea unui televizor color; deținerea unei mașini de spălat; deținerea unui autoturism personal; asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței).

Cea de-a treia formă se referă la locuirea într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă (VLWI – very low work intensity) în care persoanele nu muncesc decât foarte puțin din capacitatea lor de a munci.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4517 Articole
Author

2 Comentarii

  1. Lasati invidia, in Romania e BINEEEE, Garanteaza Dragnea, Tariceanu si PSD-ALDE!!!!!!
    Or sa mearga ei la Eurostat sa le spuna ca e BINEEE!!!!!

  2. Cand asistatii social vin cu Mercedesul sau taxiul sa isi ia ajutoarul alimentar(1 kil de zahar,unul de malai,unul de ulei si unul de faina)cum s- a intimplat acum 3 saptamani la Primaria Craiova,cum poti comenta de neroziile insirate in articol?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.