Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2,25% pe an, începând cu data de 8 mai. Este a treia majorare în acest an, în încercarea Băncii Centrale de a readuce inflaţia sub control, ajunsă la aproape 5%.
Noua măsură reprezintă practic un semnat dat pentru bancheri să majoreze dobânzile la credite şi să le ceară mai mulţi bani celor care au rate. Hotărârea CA a Băncii Centrale vine la doar câteva zile de la întâlnirea pe care guvernatorul Mugur Isărescu a avut-o cu premierul Viorica Dăncilă, cu șeful PSD, Liviu Dragnea, cu ministrul de Finanțe, Orlando Teodorovici, și cu creierul programului de guvernare, Darius Vâlcov, în care liderii PSD i-au cerut reprezentantului BNR să nu umble la rata dobânzii.
Ce înseamnă majorarea dobânzilor
Dragnea i-a spus guvernatorului că politica monetară nu este coordonată cu politicile macroeconomice şi că BNR a majorat prea abrupt rata dobânzii de referinţă, de două ori în primele două luni din 2018. Conform lui Dragnea, „aceste majorări de dobânzi înseamnă o creştere a cheltuielilor societăţilor comerciale cu aproximativ 500 milioane de lei şi reducerea corespunzătoare a profitului şi, implicit, a formării brute de capital fix”. „În cazul populaţiei, pentru acelaşi consum ar fi nevoie de o sumă suplimentară de 600 milioane de lei“, spune Dragnea.
Conform BNR, rata anuală a inflației a continuat să crească în luna martie 2018, până la 4,95 la sută, nivel conform celui prognozat, de la 4,72 la sută în luna anterioară. Plusul de ritm a fost generat preponderent de acţiunea factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă de majorarea preţului combustibililor, dar şi de componenta de bază a inflaţiei CORE 2 (se calculează pe baza indicelui prețurilor de consum din care se exclud prețurile administrate și cele cu o volatilitate ridicată, precum legume, fructe, ouă, combustibili) ajustat, a cărei rată anuală şi-a continuat ascensiunea până la 3,0 la sută în luna martie, de la 2,9 la sută în februarie. Avansul indicelui CORE2 ajustat reflectă presiunile din partea excedentului de cerere agregată din economie, majorarea costurilor de producție (forţă de muncă, utilităţi), unele influenţe ale dinamicii cursului de schimb al leului, dar şi continuarea ajustării ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt.
O traiectorie similară a urmat rata medie anuală a inflației indicelui prețului de consum, care a urcat în luna martie la 2,5 la sută, de la 2,1 la sută în februarie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, rata medie anuală a crescut la 1,9 la sută, de la 1,6 la sută în februarie.
Ce spun datele statistice
Datele revizuite privind creșterea economică indică o decelerare uşor mai pronunţată decât cea publicată anterior pentru trimestrul IV 2017, dinamica sa anuală rămânând totuși robustă, la 6,7 la sută (faţă de 6,9 la sută iniţial). Pe ansamblul anului 2017, rata de creștere a PIB real a fost revizuită la 6,9 la sută (de la 7 la sută). Pe partea cererii, uşoara ajustare descendentă operată pentru ultimul trimestru al anului 2017 s-a reflectat atât la nivelul consumului gospodăriilor populaţiei, determinantul principal al creşterii economice, cât şi al formării brute de capital fix. Contribuția negativă a exportului net la avansul PIB real a rămas nemodificată.
Cele mai recente date statistice relevă deteriorarea balanţei bunurilor şi serviciilor şi, în consecință, adâncirea deficitului de cont curent în primele două luni ale anului 2018 faţă de perioada similară a anului anterior. Acelaşi interval consemnează o dinamică anuală alertă a producţiei industriale, deşi în uşoară atenuare, accelerarea creşterii comenzilor noi în industria prelucrătoare, precum și ritmul anual încă ridicat al activității din comerț și servicii.
Condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ în luna aprilie, în contextul creşterii cotaţiilor relevante ale pieţei monetare şi al relativei stabilităţi a cursului de schimb al leului. BNR a întărit controlul asupra lichidităţii din sistemul bancar, inițiind la mijlocul lunii operaţiuni de atragere de depozite la termen, la rata dobânzii de politică monetară, cu alocare integrală.
Incertitudini și riscuri
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut în luna martie la nivelul de 6,1 la sută. Componenta în lei a continuat să şi mărească ponderea în creditul total, până la 63,6 la sută (de la un minimum de 35,6 la sută în mai 2012). Creditul acordat populaţiei şi-a intensificat creşterea anuală (9,4 la sută) cu aportul dominant al creditelor pentru consum.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate, a condiţiilor de pe piaţa muncii și a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului. Relevante sunt și ritmul creșterii economice și dinamica inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.
Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an; totodată, a decis majorarea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condiţiile prezervării stabilităţii financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.
odata ce a decis reducerea rezervelor minime obligatorii ale bancilor comerciale care s-au evaporat peste granita, bnr a avut la indemina aceasta dobinda pentru a balansa aceasta decizie de reducere. adica sa plateasca buastarea bancilor cu banii fraierilor cu credite. bnr a fost in mod constant impotriva eliminarii acelor taxe abuzive situindu-se de partea bancilor. a avut grija, ca din condei sa dreaga busuiocul bancilor. traisca tradarea si sa-i iubim pe tradatori!
Dracnea a vrut să pună în cârca bnr eșecul dezastruos al programului bolșevic de guvernare. Iar isărescu, vulpe bătrână, s-a prins de șmenul mustăciosului penal cu vâlcov consilier penal și a zis pas, ba pe-a mătii bravo!
Fratilor, pe bune omul asta nu se cere la pensie? E jale cu el. Apoi, in urma cu 6 luni zicea ca trendul e ca se scumpesc banii, sa ne uitam in jur, ca se scumpesc banii si trebuie sa creasca ROBORUL, dar daca te uiti la EURIBOR ala e pe minus de ani de zile, chiar acum este -0.32 la 3 luni. Va dati seama pe viitor ce interese mari vor fi sa nu trecem la Euro, ca nu se mai pot juca oficialii BNR cu aceste cifre. Parerea mea este ca toti romanii care au credite pot sa dea in judecata BNR si bancile pentru modul obscur si ocult prin care se stabileste acest ROBOR si nu in ultimul rand pentru faptul ca majorarea ROBOR majoreaza creditul cu mult mai mult decat daca ar fi o indexare cu inflatia sau deflatia, bagandu-se mana in buzunarul romanilor pana la gat. Au fost prinsi ei cu EURIBORUL manipulat de banci cartelare, deci e clar ca se poate, insa la nu este cine sa ii demaste, deoarece BNR este pe aceasi lungime de unda cu ei si CC si OPC sunt prea mici si nu au curaj.