Încântat de decizia CCR care interzice interceptările SRI în dosarele penale, Traian Băsescu a povestit cum în primul său mandat, înainte de summit-ul NATO din 2008, SRI a fost dotat „în ritm accelerat”, iar CSAT a decis ca Serviciul să fie autoritate națională pe interceptări legate de convorbirile telefonice.
„Cred că este o decizie corectă a CCR să încerce să clarifice articolul 141 din Codul de procedură penală, pentru că spune: poliția și alte organizații’. Pot fi și organizații private sau organisme ale statului care nu au în atribuțiuni unele activități și să facă interceptări. Ori Curtea Constituțională pune în regulă. Înainte de acest cod de procedură penală, adică în vechiul cod, nu era menționată poliția sau alte instituții. Tăcea, fapt pentru care a trebuit să reglementăm lucrurile prin decizii ale CSAT, puse în aplicare pe urmă, pentru că decizia CSAT a fost să decidem că SRI este autoritate națională pe interceptări legate de convorbirile telefonice. Acest lucru a fost generat de faptul că erau singurii care aveau dotarea completă, ca urmare a Summit-ului NATO din 2008”, a declarat Băsescu într-o conferință de presă susținută miercuri la Bocșa, citat de Agerpres.
Potrivit lui Băsescu, înainte de summit-ul din 2008 s-a făcut o dotare în ritm accelerat, pentru a putea garanta nivelul de securitate cerut de faptul că erau prezenți liderii țărilor membre NATO, plus șefii statelor partenere NATO. Erau 58 de șefi de stat și de guvern la București și a trebuit o dotare corespunzătoare unui asemenea eveniment, care s-a făcut și „foarte ieftin și cu multe donații de la parteneri”, a adăugat Băsescu.
Acum, când s-a sucit, Traian Băsescu a apreciat că, după ce a apărut noul Cod de procedură penală, fiind acest înscris ambiguu, era normal ca la Curtea Constituțională să se ceară claritate. „Este vorba de instituții care pot afecta intimitatea persoanelor, iar în astfel de situații, Curtea Constituțională nu se poate juca, dacă este sesizată”, s-a prins Traian Băsescu.
Ar rezolva și acum problema
Totodată, Traian Băsescu a declarat miercuri seara că solicitările șefilor DNA, DIICOT, IGPR privind alocarea de resurse pentru dotarea în vederea interceptării ca urmare a deciziei CCR arată că aceștia sunt ahtiați după putere și că ar fi trebuit să ceară Parlamentului crearea unei autorități civile neutre în domeniu sau realizarea unei structuri similare în cadrul Parchetului General.
„Toate aceste instituții sunt bugetare. Deci, discutăm de lideri ai acestor instituții care sunt bugetari, ce-i drept, extraordinar de bine plătiți și care vor să acumuleze putere, pentru că cine are informația are putere. Cine are informația se duce în fața unui politician și îi spune: ‘hă, hă, hă, domnu’ știm noi’. Exact cum făceau securiștii înainte de Revoluție. (….) Eu i-aș da afară, dacă aș fi președintele României, pe toți cei care au cerut astăzi aparatură și bani în plus”, a declarat Băsescu miercuri seară, la România TV, răspunzând unei întrebări cum vede solicitările venite din partea șefilor DNA, DIICOT, IGPR în urma deciziei CCR privind neconstituționalitatea interceptărilor făcute de servicii în dosarele penale.
Întrebat dacă se referă și la procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, Băsescu a răspuns: „Nu știu cine…că eu am fost în avion, dar toți sunt niște bugetari ahtiați după putere, indiferent cine a cerut”.
„Toți acești bugetari trebuiau să spună: ‘ne adresăm Parlamentului să creeze o autoritate civilă neutră de supraveghere a interceptării comunicațiilor’. Dar s-au repezit bugetarii să ne spună ce dezastru avem, ‘vrem aparatură, vrem echipamente, vrem tot ce ne trebuie’. În loc să pună problema: ‘în țară există echipamentele, problema este cine le controlează’. Este momentul în care putem crea autoritatea națională de interceptare care să nu mai fie o instituție militarizată, ci una pusă sub control civil”, a mai spus Băsescu.
El a adăugat că pe aceeași temă se poate imagina, în afara variantei unei autorități civile, și una a unei structuri subordonate Parchetului General.
„Nu știu de ce aceste două direcții autonome ale Parchetului General, DNA și DIICOT, nu au spus ‘trebuie să avem la Parchetul General echipamente care să ne deservească pe toți’. Vă dau o altă variantă decât la ce am spus cu o autoritate civilă. Uitați-vă că fiecare șef de instituție, bugetar, vrea putere. (…) Oamenii ăștia nu mai au ce căuta în funcții în fruntea instituțiilor statului (…) Acești oameni trebuie să plece, s-au îmbolnăvit de putere”, a spus Băsescu, după ce procurorii au rămas fără sprijin în interceptări de la SRI.
DIICOT, în cea mai dificilă situație
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional pe 16 februarie un articol din Codul de procedură penală care permitea serviciilor secrete să facă interceptări în dosarele penale.
În urma deciziei CCR care scoate din joc SRI la interceptările din dosare, DIICOT se află în cea mai dificilă situație.
DIICOT a anunțat, după apariția motivării CCR privind interceptările, că va solicita Ministerului Justiției promovarea unei ordonanțe de urgență de modificare a Legii 508/2004 pentru înființarea serviciului tehnic al Direcției, neavând la această dată un astfel de serviciu de interceptare.
„Această modificare va impune achiziția de echipamente tehnice specifice și detașarea inițială a unui număr de 200 de lucrători de poliție în cadrul DIICOT, precum și asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susținută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unități specializate de parchet în același demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiștii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcția nu deține niciun mijloc tehnic și niciun specialist desemnat”, se arăta într-un comunicat al DIICOT.
La rândul său, conducerea DNA, instituție care are deja un Serviciu tehnic de interceptare, a transmis Ministerului Justiției, miercuri, o adresă în care solicită promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției, în contextul deciziei CCR care a declarat neconstituționale interceptările făcute de serviciile secrete în dosare penale.
DNA preciza într-un comunicat de presă miercuri că modificarea reglementărilor privind interceptările ca urmare a deciziei CCR va impune detașarea, în cadrul DNA, a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare, iar aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro.
IGPR a anunțat la rândul său într-un comunicat că pentru realizarea supravegherii tehnice, după decizia CCR privind interceptările, se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliției Române cu 1.000 de posturi de ofițeri și agenți de poliție, precum și rectificarea bugetului instituției cu aproximativ 30 de milioane de euro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.