Peste 60% dintre cele 1.080 de săli de sport construite în perioada 2002-2016 au avut perioade de neutilizare între 1 și 12 luni, iar aproximativ o treime dintre săli a înregistrat perioade de neutilizare care depășesc 90 de zile, se arată într-un raport al Curții de Conturi. Principalele cauze sunt generate de slaba finanțare a întreținerii și reparațiilor necesare sălilor de sport, mai ales în cazul celor situate în mediul rural, după cum urmează: neasigurarea condițiilor corespunzătoare practicării activităților sportive (lipsa utilităților, încălzirii, electricitate etc.); lipsa fondurilor pentru reparațiile instalațiilor aferente construcției, în special la hidroizolații, sistem de încălzire, ventilație, instalație electrică, respectiv defecțiuni majore nereparate într-un termen rezonabil; în unele cazuri, nu au fost asigurate racordurile la utilități, chiar și pe perioade mai îndelungate (de ex. rețeaua de gaze naturale); s-au identificat situații unde nu există rețele de gaz, apă, canal în localitate și nici nu s-au adoptat alte soluții tehnice (GPL, combustibili solizi, puțuri de apă, fose septice etc.).
La momentul verificării de către structurile Curții de Conturi, circa 91,3% din sălile de sport cuprinse în eșantion aveau toate instalațiile funcționale, iar aprox. 8% dintre săli prezentau instalații de încălzire nefuncționale.
În ceea ce privește gradul de utilizare a sălilor de sport, în urma verificărilor la fața locului a rezultat că unele săli polivalente sunt utilizate foarte puțin, ceea ce ridică serioase semne de întrebare asupra eficienței și eficacității programului (ex. Onești, Călărași).
De asemenea, s-a observat o dispersie largă a indicatorilor privind gradul de utilizare a sălilor de sport școlare, existând diferențe semnificative între diferite categorii de unități școlare.
Datele statistice aferente anului 2017 indică un nivel mediu de utilizare corespunzător pentru marea majoritate a sălilor (rezultând o medie globală de 195 zile/an), iar analiza aprofundată pe intervale de utilizare a evidențiat că cca. 5% din sălile de sport au fost folosite mai puțin de 50 zile pe an pentru pentru activități didactice și sportive, iar dintre acestea jumătate nu au fost utilizate deloc. În alte aproximativ 5% dintre săli, s-au desfășurat activități didactice și sportive sub 100 zile pe an (rezultând o medie 81 zile/an).
S-a remarcat de asemenea numărul ridicat al unităților școlare care au utilizat intensiv sălile de sport pentru activități didacțice și sportive (o treime din sălile de sport au fost utilizate mai mult de 200 zile pe an, media acestora fiind de aprox. 277 zile).
Unele săli de sport deservesc unități școlare cu un număr redus de elevi (aprox. 18% din săli deservesc unități școlare cu mai puțin de 200 de elevi, iar cca. 3% din săli deservesc școli cu mai puțin de 100 de elevi), în timp ce aproximativ jumătate din sălile de sport deservesc școli cu peste 500 de elevi; 13% din săli deservesc unități școlare cu număr foarte mare de elevi (peste 1000 elevi/școală).
În ceea ce privește perioada de utilizare efectivă a sălii de către elevi, datele statistice asupra eșantionului verificat au arătat că sălile de sport școlare au fost utilizate de elevi în medie de aproximativ 187 zile/an, în condițiile în care aproximativ 8% dintre săli sunt folosite foarte puțin, atât ca perioadă de utilizare (sub 100 zile/an), cât și ca număr de utilizatori. Spre exemplu, 3% dintre sălile de sport sunt utilizate de elevi sub 50 de zile pe an (în medie 25 zile/an), numărul mediu de utilizatori fiind de 90 elevi/zi. De asemenea, alte 5% dintre sălile de sport sunt utilizate de elevi între 51 și 100 zile pe an (în medie 80 zile/an), numărul mediu de utilizatori fiind de 93 elevi/zi.
Analiza în detaliu privind orele de educație de fizică desfășurate în mod efectiv în incinta sălii de sport în cadrul anului școlar 2006-2017 (constând în 35 săptămâni, 169 zile de școlarizare) indică o medie de 7,5 ore didactice/zi. Totuși, trebuie arătat că dacă în 16% din cazuri s-a înregistrat o utilizare medie de până la 2 ore didactice/zi, în alte 17% din sălile de sport s-a înregistrat o utilizare de peste 16 ore didactice/zi (ceea ce presupune o utilizare simultană a sălii de către mai multe clase).
Analiza comparativă privind numărul de utilizatori zilnici (nivelul de aglomerare în sala de sport în zilele de utilizare a sălii) arată o medie la nivel național de aproximativ 176 elevi/zi. Și în acest caz se constată o dispersie largă, astfel că în 38% din săli utilizarea medie zilnică este redusă (11% dintre sălile de sport sunt utilizate zilnic de până la 50 elevi, cu o medie de 28 elevi/zi, iar în alte aproximativ 27% din cazuri, rezultă o medie relativ redusă de utilizatori, respectiv 79 elevi/zi). La polul opus, am identificat aproximativ 7% dintre săli în care utilizarea depășește 400 elevi/zi, cu o medie de aproximativ 620 utilizatori/zi (numărul mare de utilizatori zilnici fiind caracteristic în principal sălilor de sport amplasate în marile aglomerări urbane). Aproximativ 35% din școlile care beneficiază de săli de sport au avut reprezentanți la cel puțin o competiție la nivel național, iar aproximativ 21% dintre acestea au reușit clasarea pe podium (locul I, II sau III).
Aproximativ 50% dintre sălile de sport construite în cadrul programului au fost utilizate pentru activități sportive și de către alte categorii de persoane, pe baza unor contracte de închiriere. Aprox. 12% din săli au fost utilizate în mod intensiv și în scopuri de închiriere (peste 200 zile/an), rezultând o medie de peste 280 zile/an, depășindu-se nivelul de utilizare pentru activități didactice.
În sălile de sport se practică o gamă variată de activități sportive, cele mai des întâlnite sporturi fiind fotbal, handbal, baschet, gimnastică și volei (distribuție relativ uniformă a timpilor alocați pentru fiecare categorie de sport practicat), ceea ce constituie un argument pentru construirea unor săli care să corepundă cerințelor și standardelor competiționale.
Pe lângă utilizarea de bază (deservirea unității școlare), aproximativ 50% din săli au fost date spre folosință către cluburi sportive sau alte categorii de utilizatori, fie pe baza unor contracte pe termen mediu și lung, fie pe baza unui tarif orar. Gradul de utilizare a sălilor de sport pentru evenimente culturale, artistice, recreative esteoarte redus, iar cei mai mulți dintre beneficiari nu au identificat oportunități pentru organizarea și desfășurarea în sala de sport a unor alte activități (altele decât cele didactice și sportive). Implementarea programului a creat condiții propice pentru constituirea și pregătirea loturilor sportive ale școlilor, implicit pentru creșterea bazei de selecție și dezvolarea ulterioară a sportivilor de performanță, însă trebuie arătat că există o pondere semnificativă de unități școlare care nu au arătat preocupare în acest sens.
Prin Programul ”Săli de sport”, în perioada 2002–2016, au fost construite 1.080 de spații cu această destinație, dintre care 570 au fost construite în mediul urban și 510 în mediul rural. Valoarea totală a surselor de finanțare alocate programului a fost de aproximativ 2,8 miliarde de lei, dintre care peste 2,2 miliarde de lei au fost sume alocate din bugetul de stat. Potrivit raportului de audit, programul a cunoscut două momente de ascensiune, respectiv în anul 2004, atunci când au fost construite 376 de săli de sport și în anul 2009, atunci când au fost finalizate 146 de săli de sport.
La Sondajul din Noiembrie 2019 Majoritatea Batrinilor cu virste intre 75 si 95 de ani Prefera Sporturi in Aer Liber. Caratul apei de la Fintina de 3 ori pe zi si Adunatul uscaturilor ramase dupa Defrisarile Masive din Fostele Paduri ale Patriei.
Tinerii sint plecati in Sclavie in UE si ne la pasa de Salile de Sport pentru Batrini Senili.
As aduga ca la terenurile de sport in panta se dau de-a berbeleacul sa evite noroaiele ,la teleferic se duc sa stea in cabina care nu merge,sa se incalzeasca…
Ce mai face miliardareasa de Udrea cu apartament din Roman,locativa intre alegatorii ei fericiti si mandrii,ce mai face si Basescu Petrov ce i-a dat pe mana ministerul dezvoltarii,adica ministerul dezvelirii „monumentelor”lasate in urma…Ea a colindat tara in lung si lat pe toace si cu elicopterul sa vada oportunitati de statiuni,paduri,lacuri nici de acelea n-au fost in stare pedelistii aka pnl sa se ocupe,acum au „gauri”in neagra mostenire…Ise Basescu Petrov si din intelepciunea-i rapciugoasa intelpteste tot secureste ,de aia stie Mutul ca securea este buna si in mandatul asta…Asadar tactica ce-i trebuie prostului-Roman-tichie de margaritar-a fost buna, si aplicata si in prezent se face orice in afara de ce trebuie…Pentru ca UE ne pazeste strasnic nu au voie statul si guvernul romanesti sa intreprinda fabrici,uzine locuri de munca.Un cerc vicios in care avem obligatia sa traim si acum cu instabilitatea lui Mutul ,Orban L si Catzu devenim tara „normala”.Adica Mutul da 2%pt.arme,Academia vrea si ea 2%din PIB pt.5D si dintr-odata Mutul ia 4%din PIB, de asta Sica ascunde bugetul, nu-l vrea discutat si supus aprobarii Parlam.Ne trebuie arme si digitalizare, in conditii de tara subdezvoltata,ne trebuie alte „udre”si le si avem sub mastile unor decidenti contra intereselor vitale reale.
Pai de unde avea fufa „maldarul” sa poata trai in america de sud peste un an cu familie cu tot? De acolo !!!!Pacat ca unii controleaza,zic,arata iar cine trebuie sa aduca imensa paguba ,fiind vorba de miliarde,inapoi la stat ,stau si dorm asa cum dorm si Romanii!!!!
Daca citesti articolul cu atentie iti dai seama titlul este opus continutului:
„Cum s-au aruncat bani pe săli de sport care nu sunt folosite” dipa care in articol urmeaza:
„Datele statistice aferente anului 2017 indică un nivel mediu de utilizare corespunzător pentru marea majoritate a sălilor (rezultând o medie globală de 195 zile/an), iar analiza aprofundată pe intervale de utilizare a evidențiat că cca. 5% din sălile de sport au fost folosite mai puțin de 50 zile pe an pentru pentru activități didactice și sportive, iar dintre acestea jumătate nu au fost utilizate deloc. În alte aproximativ 5% dintre săli, s-au desfășurat activități didactice și sportive sub 100 zile pe an (rezultând o medie 81 zile/an).
S-a remarcat de asemenea numărul ridicat al unităților școlare care au utilizat intensiv sălile de sport pentru activități didacțice și sportive (o treime din sălile de sport au fost utilizate mai mult de 200 zile pe an, media acestora fiind de aprox. 277 zile).”
Concluzia?