Cum se explică saltul record al economiei invocat de Dragnea

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunțat înaintea Ministerului Finanțelor că veniturile la buget în 2018 au fost de…

Cum se explică saltul record al economiei invocat de Dragnea

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunțat înaintea Ministerului Finanțelor că veniturile la buget în 2018 au fost de…

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunțat înaintea Ministerului Finanțelor că veniturile la buget în 2018 au fost de 295,1 miliarde de lei, cu 71,2 miliarde în plus față de anul 2016, reprezentând o creștere cu 32%. De asemenea, Dragnea a comparat 2018 cu 2016, anul tehnocraților, când a spus că PIB-ul a ajuns la 949,6 miliarde de lei, cu 188,2 miliarde de lei în plus față de 2016, adică o creștere de 25%. În felul acesta, șeful PSD a scos din ecuație guvernele Grindeanu și Tudose. Cifrele prezentate comportă însă discuții mai ample pentru că o creștere a PIB-ului cu 25% în doi ani de zile este o realizare cu care mai nimeni nu se poate lăuda.

Veniturile din 2016 nu au inclus subvenția de agricultură de la UE pe când cele din 2018 o includ. În 2017, pentru a umfla artificial veniturile, PSD-ALDE a decis să includă subvenția agricolă de la UE în bugetul de stat. Până atunci ea nu a fost niciodată prinsă în buget. Pentru că sunt bani care doar tranzitează contul statului, nu venit al statului. Câți intră, atâția ies. Nu au impact pe deficit. Dar ei au decis să adauge subvenția și pe venituri și pe cheltuieli. Deși nu sunt nici venituri ale statului român, nici cheltuieli ale sale, ci ale UE. În 2016, de exemplu, veniturile au fost de 223,76 miliarde de lei, adică 29,5% din PIB. Asta fără banii de la UE pentru agricultură. În 2018, veniturile totale au fost de 295,1 miliarde de lei, adică 31%, cu tot cu banii pentru agricultură. Anul trecut, România a primit de la UE fonduri pe agricultură în valoare de 8,2 miliarde de lei. Fără acești bani, veniturile totale la buget au fost de 286,8 miliarde de lei, adică 30,2% din PIB. Asta înseamnă o creștere a veniturilor de 2,37%, în timp ce cheltuielile totale ale bugetului au crescut în doi ani de zile cu aproape 32%, fără ca acestea să se reflecteze în investiții în șosele, spitale, școli etc.

Între 2016 și 2018 România a avut inflație. Dacă în 2016 inflația a fost de -0,54% (negativă), în 2017 și 2018 inflația a ieșit de sub control (de atunci a fost stabilizată din nou de BNR). În total am avut o inflație de 6,7% în acești doi. Deci 25% din „creșterea” invocată de Liviu Dragnea e de fapt inflație.

Atunci când statul crește salariile la stat, pe lângă banii pe care îi dă angajaților săi, o parte merge înapoi la stat sub forma de taxe și impozite pe salariu. Astfel statul își plătește sie însuși impozite în contul propriilor săi angajați. Acești bani nu sunt un venit real al statului ci doar bani mutați dintr-un buzunar în altul. Cu toate acestea apar la venituri. 10% din creșterea invocată de Dragnea provine din creșterea taxelor și impozitelor. Supraacciza la carburanți (creșterea a accizei cu până la 20%), impozitarea muncii part-time la nivel full-time și alte taxe care au mai fost introduse.

Practic, creșterea de 32% a lui Dragnea provine din următoarele situații: 27% artificiu contabil, 25% din inflație, 24% din taxe din salariile bugetarilor (statul își plătește impozite mai mari din salarii mai mari date celor de la stat), 14% din creșterea organică a economiei.

Distribuie articolul pe:

7 comentarii

  1. Ca noi romanii suntem prosti si credem minciunile lui Mos Livache, Teodorovici si Valcov, mai treaca mearga. Dar daca si Comisia Europeana inghite galusca servita de primatele pesediste precum si deficitul bugetar servit de acestia pe formule schimbate de la un an la altul dupa cum s-a intors economistul mondial Valcov pe o parte sau alta ca sa se scarpine, atunci inseamna ca noi romanii suntem cei mai destepti din Europa iar ceilalti complet tampiti. Dar, ma rog. Europei i-a venit randul anul acesta sa fie condusa rotativ de hoti. La mai mare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.