Datoria pe care grupul Rompetrol o are faţă de statul român se ridică la 2,4 miliarde de lei (575 de milioane de euro)şi a ajunge la scadenţă în această toamnă. Grupul a achitat doar 50 de milioane de euro din „datoria lui Patriciu”.
a sfârşitul lunii trecute, Ministerul Finanţelor anunţa că a bugetat la rectificare venituri de 350 de milioane de lei din plata datoriei Rompetrol scadentă în luna septembrie. Atât promiseseră kazahii de la KazMunaiGaz care deţin pachetul majoritar al Rompetrol după ce l-au achiziţionat de la Dinu Patriciu, că vor plăti.
Finanţele au anunţat însă şi că la negocieri vor insista pentru rambursarea întregii sume datorate şi că au mandat să meargă în justiţie pentru recuperarea acestei sume, în cazul în care negocierile ar fi mers prost. Iată, aşadar că pe 10 septembrie ANAF a pus sechestru asigurător pe terenurile şi instalaţiile deţinute de Rompetrol Rafinare, acţiune premergătoare uneia în justiţie.
Grupul Rompetrol trebuie să ramburseze peste două miliarde de lei în contul datoriilor istorice ale rafinăriei Petromidia, angajate printr-o emisiune de obligaţiuni.
În octombrie 2003, Guvernul a emis o ordonanţă privind transformarea în obligaţiuni cu o maturitate de şapte ani a restanţelor bugetare ale Rompetrol existente la data de 30 septembrie 2003, în valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobânzi şi penalităţi.
Ordonanţa a fost adoptată în timpul în care Guvernul era condus de către Adrian Năstase, iar rafinăria Rompetrol era controlată de către omul de afaceri Dinu Patriciu.
La finalul lunii iunie, anul curent, acţionarii Rompetrol Rafinare au aprobat o majorare de capital de 450 milioane lei, iar cu fondurile obţinute urma să fie plătită o parte din datoria pe care compania o are către stat. Ministerul Finanţelor Publice a contestat în instanţă deciziile acţionarilor privind suplimentarea capitalului, însă a pierdut.
În lupta cu statul, kazahii au aruncat cele mai puternice case de avocatură de pe piaţa locală: Muşat&Asociaţii, Ţuca Zbârcea&Asociaţii şi NNDKP.
Kazahii au anunţat că iau în considerare varianta în care statul român redevine acţionar la Petromidia, dar autorităţile le-au transmis că nu agreează această posibilitate, ci, mai degrabă, ar negocia un nou termen pentru rambursarea sumelor.
„Statul a spus că nu doreşte să fie acţionar la Rompetrol Rafinare. Ne gândim la ce posibilităţi avem să manageriem rafinăria împreună cu statul. Dacă nu vom avea cash flow la rafinărie, vom avea opţiunea să o închidem”, afirma, în august 2010, directorul financiar al grupului Rompetrol, Dmitri Grigoriev, potrivit publicaţiei Săptămâna Financiară.
Avocaţii angajaţi să apere interesele kazahilor au arătat că, prin Ordonanţa 118, dată în urmă cu 7 ani, doar Rompetrol, nu şi statul, titular al creanţei, poate opta pentru conversia în acţiuni a obligaţiunilor sau pentru răscumpărare. „Statul nu are instrumente legale prin care să refuze plata parţială a obligaţiunilor. Ceea ce face statul acum este o neînţelegere a convenţiei pe care a semnat-o”, au arătat apărătorii grupului Rompetrol. Ei au depus şi o plângere la CNVM pentru suspendarea delistării, iar în cazul în care compania nu se va putea retrage de pe Bursă, Rompetrol va contesta în instanţă decizia.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.