De ce protestăm? Băsescu are misiunea să distrugă România

Am fost pesimist că se va mai revolta cât de cât populaţia. Iată că populaţia a ieşit în întreaga ţară să protesteze spontan împotriva lui Băsescu şi a guvernanţilor lui. Cu sutele, cu miile, adică exact atât cât să fie ţinute sub control de jandarmerie şi poliţie. Nici la Revoluţie n-au fost mai mulţi? Atunci, în decembrie 1989 nici nu era nevoie, atunci existau scenariştii din spatele Revoluţiei, care ştiau exact ce au de făcut (trebuiau să-l instaleze pe Ion Iliescu). Acum protestele nu mai au un lider, românii nu fac decât să-şi consume energia strigând că „nu mai pot” – nimic organizat, totul lăsat la întâmplare. Nici un lider al protestelor. Actuala putere n-are de ce să se teamă, e o defulare şi atât, nu e un cap limpede care să direcţioneze protestele. Deşi protestatarii ştiu ce vor: demisia lui Băsescu şi alegeri anticipate, locale, parlamentare şi prezidenţiale. Naivi, au crezut că puterea actuală se dă la o parte, văzând atâta nemulţumire populară, şi anunţă că respectă cererea populaţiei răsculate, alegeri anticipate (cu un guvern de tranziţie, care să le organizeze până în martie)? Nesimţirea actualei puteri continuă, îi plânge pe umeri populaţiei, că are dreptate să fie nemulţumită, dar n-a avut de ales. Nu e anunţată nici măcar o remaniere guvernamentală. Din contră, s-a subliniat în a patra zi de proteste că există o majoritate parlamentară care susţine actualul guvern. Iar Băsescu îşi vede de drum, e convins că se sting protestele de la sine şi ce a fost mai greu a trecut. Regimul Băsescu, în general, sfidează pe mai departe. E clar că în România nu se ştie decât de frica unei noi revoluţii soldate cu morţi în stradă şi că protestele paşnice (cu mici ieşiri violente, puse în seama unor „ultraşi”) nu impresionează pe nimeni. În Grecia, protestatarii au aruncat cu sticle Molotov, au dat foc, şi conducerea ţării a rămas pe loc. Asul din mâneca opoziţiei a fost şi el demontat: suspendarea lui Băsescu, s-a anunţat acum, va fi anulată de Curtea Constituţională (a anunţat preşedintele Curţii Constituţionale, omul lui Băsescu), degeaba adună semnături în acest sens USL. I s-a luat astfel opoziţiei şi ultima posibilitate de reacţie. Vom continua cu asumări de răspundere şi ordonanţe de urgenţă, cu hăhăiturile lui Băsescu. Dacă nu-i convine, populaţia n-are decât să-şi bage unghia în gât şi să scandeze „Jos Băsescu”, „Hoţii”, „Jos Guvernul Boc”, „Anticipate” – de la un moment dat se va plictisi. În plus, ieşirea pe frig la protest în stradă dăunează grav sănătăţii… Am ajuns atât de departe cu cinismul dezonorant al actualei puteri!

Pe de altă parte, toţi suntem de acord că o remaniere a guvernului n-ar rezolva nimic, ar păcăli doar protestatarii, că… n-au ieşit degeaba în stradă. O demisie a guvernului Boc e iar egală cu zero, dacă nu vine în loc un guvern de tranziţie, care să organizeze alegeri anticipate. Câtă vreme există actuala majoritate parlamentară, PDL-UDMR-UNPR şi celelalte minorităţi îşi vor pune guvernul pe care îl doresc. Nu spun că UDMR se va opune schimbării miniştrilor ei, pe care-i crede a fi cei mai performanţi (deşi sunt lamentabili, provocând populaţia majoritară, şi la Mediu şi la Sănătate), iar adunătura de trupeţi din UNPR va dori să aibă încă un minister al ei. Normal ar fi fost acum să iasă UDMR de la guvernare (să-şi conserve voturile electoratului fidel, la fel de nemulţumit de actuala guvernare ca electoratul român; e interesant de observat că în Covasna şi Harghita n-a protestat nimeni în aceste zile), să provoace alegeri anticipate. Dar UDMR a dat de gustul puterii, profită la maximum de poziţia-cheie în care a pus-o zâzania dintre partidele româneşti. Astfel, declanşarea alegerilor anticipate în martie 2012 rămâne o poveste (aflată la opt luni distanţă de alegerile comasate, la o dată stabilită de actualul guvern), cu atât mai mult cu cât e la mijloc şi o procedură constituţională aberantă, chiar şi în condiţiile în care majoritatea parlamentară actuală s-ar rupe (până în martie guvernul trebuie să cadă de două ori şi preşedintele ţării să dizolve parlamentul, după 60 de zile de la prima solicitare de declanşare a alegerilor anticipate, cu acordul celor doi preşedinţi PDL ai Camerelor şi al liderilor grupurilor parlamentare; vedeţi PDL pregătit de alegeri anticipate, să accepte dizolvarea Parlamentului, când PDL e în sondaje la 16 la sută? Nu mai spun de UDMR, aflat la limita de intrare în Parlament, şi de UNPR, care dispare). Ar mai fi de discutat şi o demisie a lui Băsescu, care ar bulversa şi alegerile comasate stabilite pentru luna noiembrie – adică, în martie am putea avea şi anticipate prezidenţiale. Dar vă puteţi măcar imagina că Băsescu demisionează? În numele „interesului naţional”, el are misiune să distrugă România. Deocamdată, până la sfârşitul acestei luni parlamentul e în vacanţă – nu contează dacă va fi sau nu o sesiune extraordinară. De ce protestăm?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.