De ce s-au prăbușit criptomonedele și la ce riscuri ne expunem? Explicațiile ASF

Decuplarea piețelor financiare de fundamentele economice poate genera bule speculative și conduce la creșterea riscului sistemic. Un astfel de exemplu este piața de criptomonede care a fost zdruncinată de un val de scăderi în primul trimestru din 2022, se arată în Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare, realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.).

În noiembrie 2021, valoarea de piață a criptomonedelor a fost de circa 3 trilioane de dolari, urmată de o scădere la 2 trilioane de dolari la jumătatea lunii aprilie 2022, înainte de a se diminua cu încă 35%, ajungând la doar 1,3 trilioane de dolari în luna mai. Bitcoin este cel mai tranzacționat activ cripto (o cotă de piață de 44% în trimestrul I 2022), urmat de Ether (20% cotă de piață în trimestrul I 2022). Bitcoin a coborât pentru o scurtă perioadă de timp la cel mai scăzut nivel (sub 29.000 dolari) de la sfârșitul anului 2020. Prăbușirea rapidă a valorii pieței de criptomonede arată fragilitatea acestor piețe.

Principalele criptomonede au avut o evoluție similară unei bule speculative, înregistrand o creștere rapidă de peste 3 deviații standard, urmată de o scădere rapidă din trimestrul III 2021 până în prezent.

Prăbușirea criptomonedelor se înscrie în scăderea amplă a piețelor financiare din primul trimestru din 2022, se spune în raport. După o vânzare masivă pe 18 mai 2022, indicele Nasdaq, care are în componența sa companii tehnologice, a scăzut cu 29% față de nivelul maxim. De asemenea, indicele S&P 500 a avut o performanță negativă de 18%. Pe 12 mai 2022, Bitcoin a fost tranzacționat la aproximativ 29.000 de dolari, la doar 40% din maximul istoric atins în luna noiembrie 2021.

Monedele stabile (stablecoin) au la bază tehnologia blockchain și sunt stabilite la cursul de schimb al dolarului american. În general, acestea servesc drept monede vehicul pentru tranzacționarea criptoactivelor datorită reducerii costurilor de intermediere prin operarea pe blockchain.

Cel mai răspândit tip de monedă stabilă este reprezentat de monedele stabile centralizate, în top situându-se moneda Tether. Tether, cea mai mare criptomonedă stabilă (stablecoin), a scăzut pentru scurt timp sub valoarea sa nominală de 1 dolar pe token pe data de 12 mai 2022. Componența acesteia are la bază active precum numerar, titluri de trezorerie și obligațiuni corporative, dar transparența totală a structurii acesteia este neclară, deoarece nu este cunoscută alocarea pe active din cadrul criptomonedei.

Volatilitatea criptoactivelor poate influența evoluția sistemului financiar convențional. În cazul criptomonedei Tether, acesta este o parte esențială a infrastructurii pieței criptoactivelor și cea mai lichidă monedă de bază pentru tranzacționarea între alte active cripto, precum și între activele cripto și cele convenționale.

Vânzarea masivă de criptoactive s-a accentuat în luna mai 2022, când Rezerva Federală a SUA (FED) a început să majoreze ratele dobânzilor, măsura ce a afectat componența coșului de active pe care era emisă Tether iar prin contagiune alte criptoactive. Totodată au fost afectate și alte active riscante, precum acțiunile din sectorul tehnologic, obligațiunile cu randament ridicat, precum și alte produse sintetice.

Monedele stabile descentralizate (supracolateralizate) sunt reprezentate de moneda DAI a platformei MakerDAO. În acest tip de tranzacționare, persoanele fizice emit token-uri DAI prin intermediul unor poziții supracolateralizate în care depun garanții în criptoactive (spre exemplu criptomoneda Ethereum-ETH). Potrivit studiului publicat de Kozhan & Viswanath-Natraj în anul 2021, monedele descentralizate sunt mai puțin eficiente din punct de vedere al capitalului decât monedele de tip centralizat. Cel de-al treilea tip este reprezentat de monede stabile algoritmice, pe primul loc aflânduse TerraUSD, care sunt, de obicei, insuficient colateralizate. Deși aceste monede au la bază un model mai eficient din punct de vedere al capitalului, prezintă dezavantajul că sunt predispuse la atacuri speculative și se pot tranzacționa cu un discount mare.

Richard & alții (2020) susține că emisiunea agregată de monede stabile nu influențează prețurile criptoactivelor. Utilizarea monedelor stabile a crescut considerabil în ultimii ani, datorită conexiunii acestora cu dolarul american. Studiul surprinde faptul că emisiunea de monede stabile reacționează în mod endogen la deviațiile cursului de pe piața secundară de la cursul fixat, iar monedele stabile joacă în mod constant un rol de refugiu în economia digitală.

Similar unei case de schimb valutar, fiecare Tether emis este, în principiu, garantat în proporție de 100% de un depozit în dolari, astfel încât, în eventualitatea unei operațiuni pe valute, toți investitorii să își poată răscumpăra monezile Tether pentru o sumă echivalentă de dolari. Tether este creat atunci când un investitor depune dolari în contul Tether, creând o cantitate echivalentă de Tether care este introdusă în circulație. Înainte de 2018, aproape tot volumul de Tether creat prin granturi era distribuit imediat pe Bitfinex și apoi pe celelalte burse pentru tranzacționarea pe piața secundară.

Criptoactivele și protecția investitorilor

Corelația din ce în ce mai mare a prețurilor criptoactivelor cu principalele active financiare riscante în timpul episoadelor de criză pe piață pune la îndoială utilitatea acestora pentru diversificarea portofoliilor. A fost observată o creștere a corelației dintre randamentele criptoactivelor și cele ale acțiunilor în timpul și după incertitudinilor de pe piață din martie 2020, precum și în timpul vânzărilor de pe piață din decembrie 2021 și mai 2022.

Acest lucru poate sugera faptul că, în perioadele de aversiune față de risc pe piețele financiare mai mari, piața criptoactivelor a devenit mai strâns legată de activele de risc tradiționale, o tendință care se poate datora în mare parte implicării crescute a investitorilor instituționali. În schimb, corelația cu aurul a devenit negativă în timpul unei perioade de creștere a așteptărilor inflaționiste și a tensiunilor geopolitice.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Cosmin Pam Matei 4575 Articole
Author

9 Comentarii

  1. este si ASFul asta, ce folos pentru Romania?
    Criptomonedele au fost si inca mai sunt, pebtru prosti. Caritas curat, credeti ca doar in Romania se nasc prosti?

  2. S-au prabusit ca sunt scheme Ponzi?Chiar nu va e rusine sa faceti reclama unei fraude internationale..Lacomia si prostia omeneasca, mano a mano!

  3. Ne expunem???? Chiar asa toti??? si cei care nu jucam la Caritasul electronic???

  4. ASF ‘vorbește’ despre criptomonede nu despre ce nu a supravegheat, respectiv, pilonul II de pensii, sinecuri mari pentru zero realizări.

  5. „mishteaux 🙂 (=your true master) spune:
    23 MAI 2022 LA 15:53
    asta nu-nsemana, le zic asta alora de zic ca IQ>145 nu exista, si celorlalti care langa-blanga cu „economia de piata”

    asta nu insemna ca unii jmekeri nu pot face (la inceputul „schemei PONZI”) bani din BITCOINS …precum unii s-au imbogatit
    si-au startat cariere de ulterior mari PATRONI ? ? …prin schema imorala a fostului CARITAS (unde si numele e o amar-gretoasa ironie … majoritatii pagubite ulterior !)

    BITCOIN-urile-s imoralitati si jafuri cu acordul DEEP STATE … exact cu cu acelasi acord a fost …CARITAS-ul !
    Mare atentie la …economistii care doar cred ca inteleg MACRO-economia … ei fiind doar
    CONTABILI-de-APROZAR … magazioneri-de-castraveti …habarnisti in privinta bancilor si „gasca care le face bancherilor OUA DE AUR CURAT = „fiat money”)

    Imi placde vand vad prosti fuduli razand de cineva care le chiar stie …si … ? …practica ! SHALOM :* !”

  6. „mishteaux (unul care se „lauda” cu un IQ spune:
    9 IANUARIE 2022 LA 17:30
    @Cornel …inca ceva … unii
    PE VAL
    au castigat

    altii au deja pierdut (dar fiindca detin BITCOIN si nu MONEDA non-virtuala inca nu stiu ca ce detin e NIMIC, „speranta, desarta”)

    Amicul bancehr mi-a zis ca … treaba cu BITCOIN-ul e „complicata” si ca e o
    excrocherie facuta de BANCI cu RENUME BUN! = „systemul” e desi nu pre …PUTRED pana-n maduva !

    (de la unul cu IQ>145)

    Importan a fost … ca la toate pieramidele PONZI … castigarea increderii celor dispusi ssa cumpere ca BITCOIN-ul va fi oricand schimbabil in moneda ( de aia STARTCAPITAL-ul de 300 milioane de koko cu care se garanta profitul din [cica ? ] „cresterea valorii in moneda non-virtuala a „valorii”(cica!) a monedei ? ? ? …virtuale !

    Un joc simplu, o excrocherie marunta …amplificata prin imensul STARTCAPITAL …si implicaarea … OFICIALITTATILOr

    mda !

    E la mintea cocosului ca unii castiga PE VAL .. insa e MATEMATIC ca majoritatea pierd ( e ca la LOTO … se pierde in joc … per total mai mult decat se castiga … unde-i diferenta ? .. in buzunarul CELOR CARE FAC JOCUL !)

    ?”

  7. „mishteaux spune:
    9 IANUARIE 2022 LA 17:23
    @Cornel … (ce-ai intels tu ? …de aaia zic nu-i bine sa te certi la cutite pe eva ce doar crezi c-ai inteles … maim intai discuti cu altii ce crezi inteles ? …”altii mai destepti decat tine …altfel nu fai nimic „)

    In privinta BITCOIN va spun ce stiu de la un amic multi-milionar BANCHER

    1. cineva s-a gandit a faca bani din „piatra seaca”
    2. a „facut rost” de-un CAPITAL de START
    3. a numit o vrajeala „BITCOIN” … si i-a facut reclama
    4. a vandut pe nimic „moneda” …si FOARTE IMPORTANT a sprijinit financiar vanzarile si cumpararile
    5. a scumpit , el insusi, moneda si-a platit din STARTCAPITAL suma in plus oferind premeditat castig celor ce tranzictionau moneda
    6. a platit RECLAMA direct si sau indirect
    7. a scumpit dinou moneda platind profitul-i-vanzari din STARTCAPITAL
    8. a GARANTAT ca moneda se schimba in moneda reala …prin STARTCAPITAL
    9. s-a ajuns la sume imense milioane de euro sau dolari in tranzactii , mereu garantate prin STARTCAPITAL
    10. s-a ajuns la o masa de manevra de detinatori de BITCOIN si tranzactii care deja EGALAU STARTCAPITALUL
    11. afacere …atentie: PRIN INCREDEREA dobandita prin tranzactile BITCOIN-MONEDA_REALA … RULEAZA SINGURA
    12. VREMEA ECHILIBRULUI … se vand BITCOINI pe bani buni … se recupereaza STARTCAPITALUL
    13. se extrage RECOLTA aka se face PROFIT = se vand numarului imens de tranzactionisti CASTIGATI PRIN INCREDEREA
    in BITCOIN …castigat prin capitalul de start care asigura la inceput schimbul intre BITCOIN si MONEDA non-virtuala

    14. se incerca daca se poate(!) … arsul la foc mic al afacerii …partial prin sine intretinute

    Ce vreau sa spun e ca „amicul bancher ” mi-a zis ca STARTCAPITAL au fost 300 de milioane de koko …din care-au scos deja 2,7 miliarde de koko

    cat v-a mai tine „afacerea” ? … cat vor mai fi fraieri ! Vesnic ? … NU !

    ?”

  8. De ce spui lucruri false!!? Pentru ce!!?
    Amicul tău ce rol are in această societate!!? Care e nivelul acestuia!!? Pun pariu că nici măcar nu poți deosebi un portofel crypto față de unul ce conține monedă fiduciară!? Confuzi merele cu perele amice…lasă vrăjeală și fugi repede la păscut

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.