Deschiderea de Gală a Festivalului “Virginia Zeani”

Festivalul Regal de Operă “Virginia Zeani” anunță, la gala de deschidere, concertul-eveniment care-i va reuni pe scenă pe doi dintre cei mai apreciați muzicieni ai lumii: violonistul român Leonard Furda, în prezent membru al Orchestrei de Cameră din Viena, și artista româno-britanică Nelly Miricioiu – una dintre sopranele de referință ale operei internaționale.

Ovaționați pentru excelență pe scene internaționale prestigioase, cei doi muzicieni se vor întâlni în cadrul spectacolului de gală care deschide, vineri, 31 mai, de la ora 19.30, la Palatului Culturii din Târgu Mureș, cea de-a treia ediție a Festivalul Regal de Operă “Virginia Zeani”.

Maestru acompaniator va fi Peter Kolcsar, Orchestra Festivalului Regal de Operă “Virginia Zeani”.

Instruit de ilustrul muzician maghiar de origine română Ștefan Ruha, violonistul Leonard Furda a păstrat, insuflată de strălucitul său maestru, o delicată aplecare către suita Anotimpurilor lui Antonio Vivaldi, lucrări incluse, într-o selecție proprie, în concertul de la Târgu Mureș. Apreciată atât de publicul meloman de pretutindeni, dar și de cea mai exigentă critică de specialitate, Nelly Miricioiu, un „rar fenomen vocal al acestui secol” –, strălucitoare la Covent Garden Royal Opera House, Metropolitan Opera din New York sau Scala din Milano, a fost aplaudată alături de marile voci ale operei mondiale, de la José Carreras, José Cura sau Neil Schicoff, la Plácido Domingo, Roberto Alagna sau Alfredo Kraus.

Festivalul Regal de Operă “Virginia Zeani” și-a câștigat prestigiul printre primele trei cele mai importante competiții ale scenei lirice găzduite de România și este o reverență adusă Virginiei Zeani, una dintre marile soprane ale lumii, care s-a născut în Transilvania.

 

DESPRE LEONARD FURDA.

 

Prin har și inspirație, dublate de aplecare pentru studiu și o tehnică desăvârșită, Leonard Furda i-a câștigat admirația ilustrului violonist Ștefan Ruha, care a admis, de-a lungul ultimilor săi patru ani de viață, să-i definitiveze educația muzicală, contribuind esențial la dezvoltarea personalității artistice a tânărului muzician clujean. Artist emerit și muzician multipremiat internațional, Ștefan Ruha este cunoscut publicului larg, printre altele, pentru meritul de a fi interpretat lucrări incluse pe coloana sonoră a filmului biografic românesc “Ciprian Porumbescu”, lansat în 1973 în regia lui Gheorghe Vitanidis. Pentru melomani, numele lui Ștefan Ruha rămâne legat de “Anotimpurile” lui Vivaldi, ciclu de concerte reluat de-a lungul carierei sale și interpretat cu virtuozitate alături de orchestre din România sau din lume. Această prețioasă moștenire adaugă semnificații repertoriului ales de Leonard Furda pentru concertul de la Târgu Mureș. Pornită sub semnul ilustrului său maestru, cariera artistică a violonistului Leonard Furda a început devreme. Născut la Cluj-Napoca, violonistul Leonard Furda a urmat Liceul de Muzică “S. Toduță” sub îndrumarea profesorului Adrian Tarța și studiile superioare la Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, la clasa Prof. Univ. Victoria Nicolae. A fost remarcat în recitaluri de pian, fie alături de muzicieni ca Csiky Boldizsár Jr., Leonhard Westermayr sau Cipriana Gavrișiu, fie ca solist, alături de importante orchestre. Leonard Furda a concertat pe scena Ateneului Român din București sau cea a Filarmonicii din München. Din 2010 s-a stabilit la Viena, unde absolvit studiile de master la Konservatorium Wien Privatuniversität, la clasa profesorului Thomas Christian. În prezent, violonistul român este membru permanent al Orchestrei de Cameră din Viena.

 

DESPRE NELLY MIRICIOIU.

Născută în Adjud, pe 31 martie 1952, Nelly Miricioiu este recunoscută pentru marile roluri din repertoriului liric (Floria Tosca, Lucia di Lammermoor, Mimi sau Manon Lescaut) sau pentru partituri de operă rară, semnate de Rossini, Donizetti, Pacini sau Mercadante. Este o artistă a cărei versatilitate de expresie vocală este întrecută doar de ușurința de a trece, alături de public, uneori în cadrul aceluiași spectacol, printr-o vastă gamă de stări de spirit – de la suspiciune, la speranță, de la iubire sau ură, la bucurie, mândrie, uneori o furie amară și chiar nebunie. Repertoriul ei include roluri principale în operele lui Donizetti, precum Maria Stuarda, Anna Bolena, Roberto Devereux. A fost aplaudată, de asemenea, în Tosca lui Puccini sau Traviata lui Verdi. De-a lungul întregii sale cariere a fost descrisă cu superlative absolute de presa internațională, de la New York Times și Evening Standard sau BBC, la Times și Opera Magazine. A părăsit România în 1981, la vârsta de 29 de ani, după o perioada în care a fost angajată a Operei din Brașov. S-a stabilit în Marea Britanie și a debutat la Scottish Opera din Glasgow cu rolul Violettei din „La Traviata”. În 1982 a cântat pentru prima dată la Covent Garden, în rolul Neddei din „Paiațe”, iar un an mai târziu a apărut pentru prima dată în fața publicului de la faimoasa Scala, cu rolul “Lucia de Lammermoor”. A lucrat cu unii dintre cei mai prestigiosi dirijori și interpreți ai lumii: în Tosca l-a întâlnit pe scenă pe José Carreras, José Cura și Neil Shicoff, iar în Boema – pe Plácido Domingo. Vreme de zece ani, începând din 1986, a susținut seria concertelor de matineu „Vara” la sala de concerte Concertgebouw din Amsterdam, una dintre cele mai importante instituţii muzicale ale lumii. În prezent, Nelly Miricioiu trăiește în Marea Britanie. Pedagog și maestru exigent, Nelly Miricioiu este unul dintre cei mai apreciați profesori la Covent Garden.

Cea de-a III-a ediție a Festivalului Internațional de Operă “Virginia Zeani” va avea loc La Târgu Mureș, Reghin și Cluj, în perioada 31 mai – 9 iunie. Cele trei orașe vor găzdui evenimente de înaltă ținută, concerte extraordinare, spectacole pentru copii, evenimente speciale dedicate muzicilor tinere sau ateliere susținute de cei mai importanți profesioniști ai operei mondiale. Tineri artiști din toate țările lumii, din Iran, Australia, Coreea de Sud, Serbia sau Armenia, concurează în cadrul prestigiosului “L’Assoluta Virginia Zeani Royal Voice Competition” pentru Marele Trofeu care, prin bunăvoința Casei Regale a României, poartă sigiliul Regelui Mihai I.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

1 Comentariu

  1. Regretatul vilonist Stefan Ruha cred că a cântat și în orchestra de jazz a lui Iancsy Körössy în tinerețe. Venea la Scoala de muzică și pictură din Baia Mare la invitația directoarei Kató Vida soția sculptorului și concerta pentru elevii de primară și liceu. Concertul era dupămasa. Venea de dimineață cerea o sală și până la ora concertului 8, 9 ore cânta la vioară. O generație de artiști deosbiți a avut România a acelor ani! Teatrele din București veneau vara în turneu, câtăreți mari de operă, ex.Garbis Zobian, instrumeniști de excepție ca Stefan Ruha aceptau să concerteze cu filarmanica din Baia Mare o încropeală de mizicieni culeși din rstaurante unde s-au și întors după desființare. Cazați în hoteluri vechi sau camine de liceu cu băi cu apă rece. Dar câ se rica cortina în mica sală a teatrului cu scaune ce scârțâiau dar avea și fosă de orchestră, fără nici o exagerare, elevi ce, părinți, bunici eram învaluiți de o magie care venea de pe scenă și care ne urmărea zile întregi. Ce doamne și ce domni eleganți și distinși umpleau scena. Am vazut după 1990 scene imense, tehnică, lumini, proiecți minunate în spatele scenei ce plelungeau decorul, actori mari, dar nici un sfert din magia ariștilor de toate felurile ai acelor ani.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.