Despre certitudine şi explorare: expoziţia Caiet de planuri la AnnArt Gallery

Annart Gallery verniseaza miercuri 7 decembrie 2011 expozitia Caiet de planuri, a patra in tanarul palmares al galeriei inaugurate in mai 2011.

Reunirea pe simezele galeriei a 30 de lucrari de pictura, grafica, sculptura si tehnica mixta semnate de noua artisti romani marcheaza totodata declaratia de intentie a galeriei privind portofoliul de artisti pe care il constituie ca program de promovare pe termen lung.

Intr-o ordine cronologica a intalnirilor AnnArt cu artistii, veti regasi in acest Caiet de planuri pe Sorin Ilfoveanu, Mircea Roman, Stefan Caltia, Francisc Chiuariu, Paul Neagu, Dorin Cretu, Laura Covaci, Vladimir Setran si Constantin Rusu.

 

Selectia si decizia asupra acestora provine din dorinta asumata a AnnArt de a promova si vinde, in Romania si in strainatate, marile nume ale scenei artelor vizuale romanesti; apoi de a (re)aduce in atentia publicului si a colectionarilor romani cativa artisti de mare forta si originalitate creativa, cunoscuti si apreciati mai ales in afara Romaniei si, in sfarsit, de a prezenta artisti emergenti, cvasi-necunoscuti.

Dincolo de diversitatea de stiluri si viziuni creative, de apartenenta la generatii  sau de cota de piata, artistii din Caietul de planuri sunt ‘unificati’ prin valoarea certa a lucrarilor expuse si prin simpla si misterioasa prezenta a frumusetii si emotiei continute de toate aceste lucrari.

După un veac, au înflorit galerii de artă pe locul „bătăilor cu flori” de la Sosea. La cumpăna dintre primii doi ani expoziţionali ai Galeriei AnnArt, prin această simeză colectivă se anunţă, de fapt, evenimentele viitoare, cele care vor panorama cariere, vor problematiza stilistici, vor poziţiona noi nume şi, sperăm, vor seduce publicul si colectionarii de arta. (Aurelia Mocanu, critic de arta)

Expozitia, oferita de AnnArt iubitorilor de arta si ca un acrosaj de Craciun, va fi deschisa in perioada 8 decembrie 2011 – 31 ianuarie 2012, luni – vineri 15 – 20 , sambata 12 – 20.   www.annartgallery.ro

Ştefan Câlţia (n. 1942,  Brașov)

Pictor  și profesor la Universitatea Naţională de Artă București. A avut ca formatori pe Julius Podlipny, la Timişoara şi pe Corneliu Baba, la Bucureşti. Picturile sale se află în numeroase colecţii private europene, precum şi  în Muzeul de Artă Contemporană din Oslo, Muzeul HR Giger din Gruyere_ Elvetia,  MNAC din Bucureşti şi Muzeul Brukenthal din Sibiu.  Decorat cu  Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce  şi Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate. 

Ținutul noptatic  şi sidefiu al visului populat cu rămuriș, păsări, ochi rotunzi, guri ţintuite și ţeste pline de snoave.

 

Francisc Chiuariu (n. 1966,  Sibiu)

După şapte expoziţii personale, pictorul se impune în 2011 pe scena internaţională prin participarea la Bienala de la Moscova precum si prin expoziţiile de la V-Art Gallery din Moscova si  The Artist’s House din Tel-Aviv.  Aparţine generaţiei de artişti formaţi la Bucureşti în anii ’90, profesor fiindu-i Florin Ciubotaru. În perioada 1993 – 2000 a fost asistent la catedra de pictură a Universităţii Naţionale de Artă.

Cotidian iluminat fantasmatic încât realul stradal devine miracol, tentaţie metafizică.

 

Laura Covaci (n. 1964, București)

Absolventă în Bucureşti la clasa de pictură monumentală a maestrului Ion Stendl, artista are un bogat palmares internaţional, cu şederi de lungă durată în SUA şi Franta. Între artiştii generaţiei sale, deţine un recordul de vânzare a unei lucrări cu 13.000 de euro la licitaţia Bucarest à Paris.

Noua (tehno) – obiectivitate în pictură: fascinanta anatomie postumană în varianta neliniștitoare a jocului de copil – clonă – robot.

 

 

Dorin Creţu (n. 1956, Brașov) 

Nume cunoscut al Generatiei ‘80  din arta plastică bucureşteană, din 1990 artistul trăieşte şi lucrează la Paris, unde are o bogată activitate expoziţională, cu o primă personală la Galerie Municipale de Vitry-sur-Seine, urmată, printre altele, în România, de retrospectiva de la Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Mogoșoaia,  itinerată la Muzeul de Artă din Constanţa, (2008-2009). Lucrările sale au fost achiziţionate de către ministerul francez al culturii pentru Fondul Naţional de Artă Contemporană din Franţa precum şi de catre MNAC din Bucureşti pentru colecţia sa permanentă.

Stări mentale și emoţii deduse din diafanul lumii vegetale, captate în maniera picturală abstractă, încărcate de lirism reţinut.

 

Sorin Ilfoveanu (n. 1945, Câmpulung-Muscel)

Elev al maestrului Corneliu Baba apoi profesor şi Rector al Universităţii Naţionale de Artă, Ilfoveanu are numeroase lucrări în expoziţii, muzee şi colecţii private importante ale lumii, de la Veneţia la Tokyo, de la Bucureşti, la Oslo şi Paris. Este decorat cu Ordinul Servicil Credincios în grad de Mare Ofiţer şi laureat în 2011 al Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Omnia. 

Tema grădinii abstrasă în sobre chipuri atemporale, pictate cu decizie de frescă medievală de pe ţărm mediteranean.

 

Paul Neagu (n. 1938, Timişoara  – d. 2004, Londra)

Format ca pictor la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, Neagu optează încă de la început pentru o abordare conceptual-abstractă, semn distinctiv al întregii sale opere de la grafică şi sculptură la instalaţie şi performance. Stabilit la Londra la începutul anilor ’70, artistul îmbină creaţia cu activitatea didactică inclusiv la Royal College of Art şi la Slade School of Art, exercitând o influenţă remarcabilă asupra tinerilor artişti britanici. Operele sale se află în numeroase colecţii şi muzee prestigioase din lume printre care şi Tate Gallery din Londra dar şi în spaţii publice diverse, de la Catedrala din Durham la ţinuturi din sudul Chinei.

Remarcabil gânditor al formei, ridicând în spaţiu o operă de anvergură europeană, Paul Neagu este portalul britanic prin care arta românească a păşit în secolul 21.

 

Mircea Roman (n. 1958, Târgul Lăpuș)

Laureat al Marelui Premiu al Trienalei de sculptură de la Osaka,  artist cu  un palmares expoziţional valoros,  ce include participări la Bienala de la Veneţia , personale la  Riverside Studios,  Londra  şi instalaţii urbane pe  Tamisa sau în curtea Muzeului Ţăranului Român.  Lucrările sale sunt prezente în importante colecţii muzeale şi private iar în ultimii ani cota artistului s-a consolidat în urma unor tranzacţii-record în cadrul licitaţiilor din România, situându-l, în 2007, ca singurul artist contemporan într-un Top 10 de vânzări, alături de Grigorescu, Tonitza, Aman şi Petraşcu.

Ipostaze ale umanului supus frângerii existenţiale și efigii ale arhaicului care-și îndură modernitatea din al treilea mileniu.

 

Constantin Rusu (n. 1987, București)

Absolvent al Universităţii de  Arte Plastice București, secţia pictură. Bursier în 2008  la Accademia di Belle Arti di Roma, Italia. A participat la expoziţii de grup la București, Madrid, Timișoara.  Remarcat de AnnArt Gallery cu prilejul EBienale 2011 şi invitat în proiectul de debut al programului Peretele Alb. 

Caz eminent, tânărul are un seducător discurs picto-grafic inspirat din dinamica  signalecticii urbane; dovedeşte  o mare efervescenţă  şi exigenţă inovativă a tehnicii picturale.

 

Vladimir Şetran (n. 1935, regiunea Hotin,)

Pictor şi profesor din 1964 la Catedra de Design a Universităţii Naţionale de Artă București,  cu numeroase lucrări în colecţii private din Franţa, Austria, Germania, USA, Turcia, Liban, Marea Britanie. Decorat cu Ordinul “Meritul cultural”  şi Ordinul “Serviciul Credincios” în grad de cavaler. A fost distins, printre altele cu “MarelePremiu” pentru pictură, UAP (1964) şi “MarelePremiu pentru Artă Monumentală” UAP (1984).

Gest precis și cald al desenatorului – pictor atent la cadenţa vieţii, graţiei, efemerului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.