DESPRE IMNUL ROMÂNIEI. Lucruri mai puțin cunoscute

„Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost, de asemenea, imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994).
După unii: Autorul poeziei «Deșteaptă-te, Române» este Andrei Mureșanu. Armonizată a fost facuta însă de un MUZICANT BOEM, la dorința autorului, și s-a publicat într-un caiet intitulat „Flori române pe la anul 1860. Melodia originală se vede în «Musa Română», anul 1888, numărul 2.
După alții: Despre paternitatea melodiei vorbește și Mitropolitul Iosif Naniescu al Moldovei care, într-o convorbire pe care a avut-o cu muzicianul Gavriil Musicescu, mărturisește că, în perioada în care era diacon în cadrul Episcopiei din Buzău, l-ar fi întâlnit pe Anton Pann.

„În una din zilele lunei Septembrie 1839, el mi-a scris cu mâna lui acest cântec în notațiunea psaltichiei. Manuscriptul original îl păstrez și azi”. Dupa un timp, Gavriil Musicescu primește manuscrisul menționat, alături de următoarea notă de subsol: „Poesia de față, „Din sânul maicei mele”, este scrisă de însusi mâna răposatului Anton Pann, care mi-a dat-o mie când am făcut cunostință cu el întâia dată, în anul 1839”. doxologia.ro

Se știe cine este autorul melodiei în discuție din studiile publicate într-un timp ce depășește o sută de ani, studii semnate de autorități ale istoriei, ale istoriei literaturii și ale muzicii românești: Nicolae Bălcescu (1852), Gavriil Musicescu (1895), Nicolae Iorga (1908), George Călinescu (1941), George Breazul (1943) etc. Toate studiile menționate consideră, în forme explicite, sau implicite, că melodia actualului imn național este cea datorată lui Anton Pann și fiecare adaugă elemente importante pentru urmărirea evoluției lui.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5
Author

18 Comentarii

  1. Care Romanie ? Cea a strainului Johannis? Cea in care o antena GSM, cea mai tare din sistem, cade la o boare de vant? Cea proiectata de romanii „educati” la spritu Haret, adicatelea prostii prostiilor din rezistenta materialelor? Huuo HADAR! Huuo jigodiilor si puneti mana pe carte tineret bovin fiindca natura nu uita si nu iarta! Huuo Johannis, cel mai „educat” dintre pamanteni/maimute!

  2. Imnul e doar pe hartie folosit ca slogan pentru imaginea latrailor in functii decizionale! Drapelul,…a fost odata al Romaniei noastre, asta pana intrun decembrie furtunos cand a fost concesionat definitiv pentru 49 ani cu drept de prelungire pana la 99 ani, la fel si suprafata acestei tari care se vede zilnic distrusa de vacarii si vacile bipede acaparatoari si lacomi pentru bunastarea proprie!

  3. „un MUZICANT BOEM,”
    -si trist:acordu e in gama minora,
    ca la prohod.

  4. Imnul nostru ne caracterizeaza in totalitate: suntem un popor de adormiti carora poti sa le canti la ureche si 1000 de ani sa se destepte din somnul cel de moarte si tot nu se vor trezi. Tot de-alde Basescu si Iohannis vor vota. Probabil ca urmatorul votat va fi fenomenalul domn Citu.
    D p d v muzical avem enormul noroc ca imnul nu se canta in varianta originala, ci mai allegro. In varianta originala nu ai alta posibilitate decat sa plangi ca la mort.
    Una peste alta imnul actual este un imn jignitor ptr romani intrucat ne clasifica drept niste adormiti. Mai mult de atat este un imn cu text foarte greoi si cu o melodie greu de interpretat de catre oamenii obisnuiti. De aceea incercarile de a-l canta pe stadioane sau de multimi in diverse situatii dau rezultate deplorabile sau de-a dreptul ridicole. Comparati-l de exemplu cu imnul Angliei sau Marsilieza, pe care cand le auzi interpretate pe stadion te cutremuri de admiratie.
    Pacat ca a fost refuzat Adrian Paunescu sa ne faca un nou imn. In mod sigur ar fi iesit un imn admirabil, precum cel al U Craiova.

  5. Pînă mai cu 3-4 ani în urmă, timp de decenii, mediile habotnice valahe susțineau sus-și-tare că ar fi existat un papagal diacon de-al lor, numit „Ucenescu” (tot din Rîmnicu’-Vîlcii, de la cîțul! …cum altfel?) care ar fi scris întîmplător melodia, pe care ar fi preluat-o fără licență Andrei Mureșianu. Acum s-au sucit, că habotnicia e lucru mare, dă slavă duhovniceaskă… :))) Acum e antonul pann, autore… O fi compus pannul o melodie, da’ dîn păcate pentru ei e vorba de MELODIA IMNULUI ALBANEZ.
    Melodia pe care se cîntă „Deșteaptă-te” e compusă de însuși poetul Andrei Mureșianu, asta o spune clar soția lui într-o scrisoare ce s-a păstrat în arhive.
    Da’ scrisoarea ei e ignorată voit azi de habotnicii valahi care încearcă acum să prezinte o „colaborare” între „cele trei țări romîne frățești”, cum șade bine la manualul ceaușizd dă șovinism ortodox! Andrei Mureșianu a fost GRECO-CATOLIC, ca MAJORITATEA ROMÂNILOR ARDELENI de pînă la 1948, n-avea nevoie de „colaborări” kultural-ortodokse cu papagali de peste Carpați! Nu mai inventați mitologie thrako-fanariotă! Valahii și moldovenii n-au știut de „Deșteaptă-te, române!” pînă în 1990, cînd olteanul Sergiu Nicolaescu, încîntat de el cu ani mai devreme la niste fimări la Brașov pentru un film istoric, i-a cerut lui Ilici să-l pună ca imn national. Există și relatarea asta în arhive, pentru cine chiar e interesat. Asta e istoria REALĂ a lui „Deșteaptă-te, române!” printre moldo-vlahi!

  6. N-am sa inteleg niciodata dece nu s-a pastrat imnul vechi ” Trei culori „, dar cu revenirea la versurile initiale. Ca si ala e tot cantec patriotic de la `48. E scris in gama majora si transmite optimism si incredere. Imnul actual e bun pentru cretinii din Ardeal, care nu s-au desteptat si nici n-or s-o faca. Cred ca a fost ideea gastii securiste, dominate de ardelenii lui Magureanu.

  7. Imnul Romaniei TREBUIE SCHIMBAT .

    Poporul roman s-a desteptat de peste 250 ani …e drept acum , in aceasta grava perioada , pare cam adormit insa nu e real .
    Poporului roman trebuie sa i sa scoata calusul din gura .

    Imnul Romaniei ar trebui rescris si sa se numeasca ” Nu ne mai mintiti ” .

  8. Am auzit la Gold fm ca nici in acest an Marlanul de Sibiu nu participa la acest eveniment. Nici pe vremea cand era primarul Sibiului nu servea asa ceva. A fost pus presedinte de agenturi din ura pentru Romani.

  9. Anume ca versurile acestui poem devenit cantec devenit imn sunt masonice pana-n prasele, ca si in cazul Marseillezei si cel al Fratelli d’Italia. E plin de sange, moarte, dusmani, barbari si proto-istorie in versiunea edulcorata. Este de fapt o chemare la lupta. Putem adauga la aceasta si noile reglementari impuse peste capul poporului, acelea de a tine mana la inima in timpul intonarii, gest masonic prin excelenta si copiat fara minte si fara jena de la americani (stat construit de masoni).
    Ori, un imn inseamna cu totul altceva. Un imn este o oda, o cantare de bucurie adusa in cazul respectiv patriei,tarii, de genul: ce frumoasa este patria noastra, ce munti inalti, ce rauri repezi samd.
    Atat Marseilleza, cat si Fratelli d’Italia si Desteapta-te romane sunt calchiate dupa modelul a ceea ce avea sa devina melodia favorita a lui Vladimir Ilici Ulianov: INTERNATIONALA COMUNISTA.
    Alegerea din ’90 nu a fost intamplatoare, ci simbolica: victoria fortelor oculte asupra Romaniei ca stat suveran. S-a schimbat un imn, Trei culori, care cu toate ca avea versificatie socialista, cel putin era o lauda patriei si poporului, cu acest cantec plin de sange, moarte si dusmani.
    Este nevoie, in unele momente, fireste, si de cantece de lupta- dar un imn NU ESTE ASTA. Un imn e una si un cantec de lupta e alta. Confuzie intentionata. De altfel, masonul Razvan Theodorescu avea sa aleaga drept Memorial al Revolutiei vestitul monument poreclit cartoful, monstruozitatea din Piata Palatului- care de fapt este o piramida stilizata, cu un ochi in varf.
    Pentru asta s-au jertfit tinerii la revolutie?

  10. @în forme explicite sau implicite : Vorbesti prostii in toate formele. Imnul albanez este preluat dupa cintecul romanesc pe cind albanezii erau sustinuti in cauza lor nationala de Romania. Romanii ardeleni nu au fost niciodata majoritari greco-catolici ci ortodocsi la fel ca marea majoritate a romanilor de pretutideni. Nu ai fost prea bine instruit atunci cind ai fost recrutat de KGB.

  11. @…si lucruri destul de cunoscute
    -e masonic si cu bataie de joc generalizata:nu e „cantec de lupta”,
    e o vaicareala a negrilor(sclavilor).
    -„cartoful” e chiar nicolae ceausescu
    poate e chiar elena ceaushescu care i-a fost ca o mama candva lui ionel…trasa in tzeapa
    („tziganu cand a ajuns imparat…”).

  12. Mai curand le-as spune: ,,in forme tampite”.
    -Romanii ardeleni au fost ORTODOCSI, dar asupra lor ungurii cei blanzi au exercitat o campanie feroce de fortare a lor cu reprexsiuni si nenumarate crime comise impotriva preotilor si credinciosilor ptr a-i trece la catolicism. Vezi cazul generalului Bukov, numit guvernator al Transilvaniei. Vaznd ca nu le merge, au acceptat ca romanii transilvaneni sa devina greco-catolici.
    -Minti ca un ungur! Cantecul ,,Desteapta-te romane” a fost foarte cunoscut si in Moldova si Valahia. Eu, ca muntean, l-am auzit cantat de maica-mea inca de pe la anii 1950-1960, ca si alte cantece care erau interzise in perioada stalinista si pe care maica-mea le canta asa interzise cum erau, inclusiv viitorul imn ,,Trei culori”.
    NU MAI MINTI HUNGURE! (Kuku Bau)

  13. @Kuku Bau: Bine spus. Sincere felicitari! Totusi, de ce Valahia si nu Tara Romaneasca, precum scrie si in scrisoarea lui Neacsu din cimpulung?

  14. Sub denumirea ,,Valahia” este cunoscuta Tara Romaneasca de catre ardelenii cei culti. Daca vorbesti de Tara Romaneasca ii bagi in ceata si cum sunt cam lenti la minte, risti sa-i blochezi total.

  15. Din 2005 incoace se canta degeaba…10 ani s-a cantat pentru un derbedeu betivan, informator al securitatii,dupa care pentru un hot de case si gropar al romaniei !

  16. „Țara Rrromînească”, bre? …ia, să enumerăm noi cîteva toponime de la voi, „Rrromînești” verrrzi: ILFOV, NEAJLOV, DÎMBOVIȚA, MOSTIȘTEA, OSTROV, LUICA. Ce-i „romînesc” în ele, bre, balkanikule? Proveniența SLAVĂ o fi „romînesc” în ele? …sau poate că vrei să mă contrazici cu altele? Comana, de exemplu? Venită de la strămoșii voștri KUMANI? Sabar, de exemplu? Venit de la strămoșii voștri pundjabezi?

  17. @blocat total (in prostie): Ciolovece sau bozgore, nu neaga nimeni toponimia stravechi slava, cumana, pecenega, si de cite semintii se vor fi fost perindat pe aici, care cum venira se facura tot o apa si-un pamint, dar de ce ignori toponimia romaneasca sau hidronimia stravechi antica, mentionata in scris cu peste o mie de ani inainte de a va stirni vinturile din pustiurile Asiei? Intrebarea e retorica, raspunsul fiind simplu: pentru ca, impostori fiind, nu sinteti in stare decit sa crrroncaniti aiurea.

  18. Dar faptul ca ,,stramosii” aceia cumani (si slavi, si pecenegi, si draci, si laci) ai romanilor au sfarsit prin a vorbi limba romana latineasca si au ajuns sa se considere romani neaosi, ce-ti spune hungure? Or fi renuntat la limba lor stramoseasca deoarece le-a placut nemaipomenit cum suna limba latina?! Au renuntat de nevoie hungure!
    Nu-ti spune ca AU FOST ASIMILATI DE NEAMUL DACO-ROMAN MAI NUMEROS? Au ramas din ei doar numele si denumirile date de ei. Dar toponimele de baza au ramas: Carpati, Olt, Mures, Dunare, Buzau etc. Dainuirea acestora indica ptr oricine are macar un neuron valid continuitatea dacica pe teritoriul Romaniei.(Kuku Bau)

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.