Pare a fi un blestem al degenerării continue a lumii româneşti: toţi cei care urmează să conducă ţara să fie mai răi decât predecesorii lor. Indiferent de succesiunea la putere a partidelor în urma jocului democratic, această realitate indubitabilă, chiar dacă nu este pe deplin conştientizată, este pe deplin resimţită. Bineînţeles, superstiţia nu poate fi cauza primară a unui deja fenomen social. Lucrurile sunt cu mult mai simple: precaritatea morală şi intelectuală, cărora li se adaugă vocaţia de slugă a politicienilor noştri, manifestată în avantajul diferitelor stăpâniri. Într-adevăr, în 1989, am înlocuit o stăpânire sinistră cu alte câteva, care furnizau, la vremea respectivă, speranţa. Între timp, mirajul s-a mai risipit, iar lucrurile de care eram sătui până la isterie în comunism se insinuează pervers, la un alt nivel tehnic şi cu pretexte uşor modificate. Propagandiştii există şi acum, masa de manevră, la fel. Diversiunea şi agenţii de influenţă din teren şi din spaţiul public sunt uşor de întrezărit. Sensibila diferenţă constă în faptul că schimbările sunt primite cu mai mult entuziasm, parcă şi colaboraţioniştii sunt mai mulţi, dar şi mai cultivaţi. În plus, sunt cu precădere autodidacţi, iar stagiile de pregătire sunt mai mult publice decât discrete. Este adevărat, comuniştii au adus toţi nenorociţii în structurile de putere ale statului, uneori abia alfabetizaţi. Cei de acum sunt mult mai instruiţi şi par cu mult mai rezonabili. Însă, ca şi în perioada postbelică, şi de data asta apar tot felul de smuciţi şi agitaţi, care propovăduiesc binele european cu accentuată agresivitate. Nu trebuie omişi nici aceia care, din contră, consideră UE a fi acum instituţia care forţează orice limită rezonabilă de impunere a unor modele false de gândire şi comportament. Totuşi, aceştia au de partea lor atât realitatea imediată, cât şi orizontul în materie de pericol. În mod evident, UE şi NATO au fost la un moment dat opţiunea corectă, dar nici alternativă nu avem, ieşiţi din comunism precum curcile surprinse de ploaie şi de trăznete. Simpla aşezare geografică a României a făcut din ea un teritoriu care trebuia anexat intereselor strategice. Diversele foi de parcurs pentru UE şi NATO au fost de fapt metode de preluare a puterii, lucru sistematic, practicat în mod inteligent, în care peştii se înghesuiau în talianul întins. Pe parcurs însă, fecunda noastră pasiune a ieşirii din comunism s-a diminuat, agenţii unui bolşevism albastru au ajuns la putere, iar pentru clasa noastră politică nu mai există interes naţional, s-a pus la dispoziţia partenerilor noştri, au dat totul pe nimic. Politicienii şi-au găsit împlinirea în combinaţiile care le-au mai rămas de făcut şi care le-au alimentat pofta de putere.
Cauza tuturor dezastrelor în care ne găsim ţine şi de felul nostru mizerabil de a fi, vânzători şi trădători de profesie, dar, îm mod cât se poate de direct, şi în maniera de recrutare a politicienilor noştri. Aţi văzut politicieni cu stofă? Politicieni pe cuvântul cărora să te poţi baza, pe care să nu îi schimbe conjunctura şi „agenda” impusă? Ei sunt aleşi, numiţi, impuşi, uneori sunt recrutaţi din periferia societăţii. Alteori, aceşti neisprăviţi îşi cumpără locurile, unde fireşte că îşi dau ulterior în petec. Nu avem variante. În materie de resurse umane ale acestor zone de putere, slugă peste slugă e toată temelia noastră ca ţară. La noi, practica a născut inclusiv concepte de comportament. Vânzare peste vânzare va fi şi de acum încolo viitorul nostru, nici măcar revoluţii nu mai are cine să facă. Masele sund deja amorfe, cetăţenii activi sunt în mare parte plecaţi iar politicienii au deja o foame teribilă de stăpân. Este o adevărată competiţie între ei pentru a-şi oferi serviciile pe la toate porţile, pentru a-i asigura pe toţi de fidelitate. Promit oriunde să ia ideologie şi să dea resurse. Lor nu le este ruşine, iar poporul nu-i sancţionează, nu găseşte în aceste lucruri o vină suficientă măcar pentru schimbarea liniilor. Mergem aşa, într-u nou avânt cutezător, mereu înainte, căpătând tradiţie democratică… Politicienii au adus România într-o situaţie în care îţi este lehamite şi groază. Există şi un accentuat sentiment de inutilitate în ceea ce înseamnă potenţiala reacţie. Nici măcar să mai comentezi în vreun fel ceea ce se întâmplă pe tarlaua noastră nu îţi mai arde, nu are cine înţelege nimic. Tinerii sunt imbecilizaţi de lipsa şcolii şi de tehnologie, maturii sunt obosiţi de viaţa românească, dezinteresaţi şi lipsiţi de vitalitate. Totul a devenit un bâlci la vedere. Atmosfera de cămin cultural face parte din condiţia oricărei dezbateri politice.
Aceşti oameni politici îmi par a fi veniţi dintr-o fantasmă, sunt strigoii noii lumi, fără carne în morminte şi fără suflet în afară. Nu pot înţelege cum pot trăi cu aceste poveri, nici cum îi rabdă pământul. Mereu se bazează pe un singur lucru, că poporul nu percepe dezastrul la adevăratul său nivel, că, de fapt, acesta nu se manifestă şi astfel pentru ei nu există o posibilitate sancţionatorie, cu excepţia opoziţiei. Însă acestei pedepse nu îi lipsesc privilegiile pe care au avut gijă, inclusiv prin legislaţie, să şi le securizeze. Nu am în vedere doar pensiile speciale. Românii sunt un sacrificiu aproape ritualic, nu avem nici o miză, nimic colectiv, sacrificaţi continuu şi degeaba. Convingerea mea este că politicienii noştri nu mai resimt nici măcar ruşinea corespondentă faptelor, deşi cunosc foarte bine că efectele exerciţiului lor democratic nu au cum să rămână vreodată nevădite. E de ajuns să treacă un timp oarecare pentru ca adversarii, evident din aceeaşi făină, să strige ce-au făcut ceilalţi… Dar nu din grijă pentru semeni, ci pentru ca ei să îşi sporească şansele de a rămâne la putere, să poată greşi chiar mai mult, să nu rămână singurii vinovaţi şi pentru ca vinile lor să nu fie considerate greşeli capitale, măcar prin comparaţie. Uneori, par mai răi decât sălbăticiunile înfometate, acestea nu strâng, nu premeditează şi nu îşi şterg urmele, le domină numai instinctul de a supravieţui. Pe când ei, vieţuitoare superioare, nu vor să renunţe la penibil, nici la hidoşenia de a-i exploata pe proşti, nici la urâţenia de a vorbi despre soluţii pentru cetăţenii simplii. Toată viaţa lor politică nu fac decât să vândă iluzii, întocmai ca diavolii. Apoi, râd satisfăcuţi şi se bucură când obţin victorii în alegeri, când, de fapt, guvernarea şi responsabilitatea ei ar trebui să fie cu totul altceva, o apăsare, o dramatică responsabilitate. Pentru astfel de oameni, orizontul propriei vieţi şi bucuria de a trăi sunt legate strict de acumulare. Inclusiv validarea lor ca oameni trebuie să se oglindească în afaceri şi în clasamente din zona financiară. Doar aşa îşi găsesc confortul existenţial, singurul pe care îl au la îndemână, un fel precis de autostimulare. Cel mai amuzant este atunci când ei cred despre ei înşişi că ar fi inteligenţi, mai ales în confruntările comune. Se înşala fundamental, nici măcar nu au posibilitatea inteligenţei, inteligenţa vine genetic cu o demnitate a ei, specifică. Politicienii rămân doar nişte descurcăreţi cu excese. Bubele lor, deşi nu se văd, le ştie toată lumea. Cu toate acestea, legile constrângătoare se aplică în cazul lor absolut discreţionar, iar poporul îi lasă pe mai departe în această lume a lor, a leproşilor care se ung pe bubele urduroase cu tot felul de bani publici. Deşi bubele sunt invizibile, gesturile lor agitate se văd. Nici nu îi face nimeni să înţeleagă că sunt doar nişte hoţi nenorociţi, care au depăşit nivelul hoţiei din pieţele aglomerate şi din transportul în comun. Pe lângă bani şi bunuri, mai fură credite, servicii, case şi demnităţi, care nici măcar nu sunt foarte scumpe. De-a lungul timpului, am avut de trei ori propunerea de a reprezenta partide pentru Parlament. De fiecare dată, contribuţia mea electorală ar fi fost în limite rezonabile. Nu am dorit să fiu parte din sila care îi conduce pe oameni şi de care nu mai pot scăpa. De la începutul comunist de după evenimentele din 1989, aşa a fost construit întreg sistemul, sistem tolerat continuu. Şi aşa va rămâne mereu, mai ales dacă acesta slujeşte inclusiv intereselor externe, economice ori militare.
În România, politicienii doar au sporit nesimţirea şi, totodată, deznădejdea. Acum, oamenii au ajuns să nu îşi mai dorească decât să fie lăsaţi în pace, să nu le mai spună nimeni nimic. Nici măcar exerciţiul periodic al alegerilor nu îi mai interesează, absenteismul este o totuşi o formă de conştientizare, chiar dacă este considerat de mulţi o atitudine nefericită pentru democraţie… Nu sunt afectaţi prea mult, ei se adaptează, cumpără voturi prin claunuri şi prin cei aduşi în funcţii în plan local. Dar nu din banii lor, doar din banii altora şi de la buget. Este un joc infernal, canceros pentru orice fel de progres.
Am căpătat de mult timp convingerea că noi, „oamenii de bine”, ne îngreunăm viaţa unii altora, pentru că fiecare considerăm că alteritatea, celălalt, nu face lucrurile pe care le aşteaptăm sau nu spune cuvintele care ni s-ar cuveni să le auzim. Această stare de lucruri, care deţine în sine datele de instituire ale unui fenomen, nu este vreun factor al dinamizării sociale sau vreo ieşire din plictis. Evident, mai tot ce este împrejur este relativ, moralitatea, decenţa etc., lipsit de consistenţa pe care ne-am dori-o ca fiinţe accentuat plăpânde dar şi preponderent optimiste. Situaţia devine şi mai gravă, cu corespondenţă în disconfortul nostru, atunci când o constatăm la cei care ne reprezintă, politicieni, indivizii cu funcţii obţinute prin numiri partizane sau prin alegeri. Dacă şi cel care mă reprezintă îmi face rău, cel puţin îmi rămâne, compensatoriu, alienarea psihologică de a mă revolta. Mai grav este când aceşti politicieni, indivizi mărunţi, recrutaţi din tina vremurilor noastre tulburi, proveniţi din familii care au fost otrepele diverselor clanuri care au activitat în economia sau în regimurile politice care ne-au bântuit somnul naţional, sunt nemulţumiţi tocmai pentru că avem această posibilitate, de altfel şi singura, de a nu fi de acord cu ei, tocmai pentru că ne exprimăm. Ei ar vrea să fie tot ceea ce sunt şi să facă tot ceea ce fac, dar să nu se ştie, vor privilegiul total al secretului sau măcar al discreţiei. Adică aşteaptă de la mine, reprezentatul, să îi susţii măcar cu tăcere, dacă refuz a le acorda concursul. Am considerat întotdeauna înainte şi după ce am fost funcţionar public în administraţia centrală că a lăsa această demenţă nevădită şi nesancţionată cel puţin prin mărturisire ar fi un accident ontologic. Am preferat întotdeauna lupta cu ei în locul confortului de a sta fără reacţie şi de a mă înfrupta din măruntele şi multele beneficii pe care ţi le acordă viaţa de râmă de la stat. În afara faptului că ei se plasează pe sine tot timpul mai sus decât textele din legea care le reglementează funcţia publică sau demnitatea, ar vrea să suprime dreptul la exprimare şi opinie, text constituţional. Cumpără sau impun tăcerea, rămân mereu oameni mici, cu mici aşteptări. Vor să aibă şi să mănânce mult, deţinând ceva din graba şi din instinctul pentru abundenţă al porcului, probabil şi intuiţia că perioada acumulării este una extrem de scurtă. Iar limbajul semiparetic din funcţiile publice, de la televizor, din privat este atât unul al devenirii lor murdare, cât şi un strigăt de groază al României, strigătul sugrumat al neputinţei. Ţara este dezintegrată, iar poporul, care încă există prin simpla desfăşurare biologică, este unul risipit.
Statul român eşuat nu este un alt strigăt de revoltă al muţeniei, este chiar un adevăr rostit. Nimic nu mă face să cred că acest stat va gestiona uriaşele două crize care vor urma altfel de cum a fost gestionat momentul decembrie 1989, situaţia de la Târgu Mureş din martie 1990, cele trei mineriade, din 1990, din 1991 şi din 1999, sau cazul Colectiv. În gestionarea tuturor acestor evenimente a fost iresponsabilitate, dorinţă oarbă de putere, frică, absurd şi multă prostie. Pot argumenta cele de mai sus cu zeci de pagini pentru fiecare eveniment în parte, dar lucrurile, în mare, se cunosc. Înainte de această pandemie, situaţia din România nu era nici mai bună şi nici mai rea decât altădată: corupţie, clientelă politică, structuri administrative sufocate de muşterii şi de amante, contracte preferenţiale, furturi continue din bani publici, nu prin însuşirea bunurilor şi serviciilor, ci prin achiziţionarea lor. Într-o hoţie generalizată, aproape nimeni nu mai este interesat de cine anume fură comunitatea din care face parte. Îi rămâne doar să observe dacă este sau nu este furat el însuşi, la modul personal, conservându-şi capacitatea de reacţie doar dacă agresiunea va fi una directă. Şi cum politicienii nu sunt hoţi de portofele şi nici tâlhari în sensul clasic, ei sunt lăsaţi în pace, devin chiar persoane onorabile ale societăţii, deşi cam toţi alegătorii ştiu cum stau lucrurile de fapt. Într-un astfel de carusel dement, cetăţeanul, victima furtului din bunul public, devine preocupat să fure la rândul său, fiind camuflat de hoţia generală, de hoţii care îi fură pe toţi şi care îl reprezintă…
Neavând vocaţie pentru realitate, nu avem cum să avem vreodată un proiect naţional. Vom trăi pe mai departe risipiţi şi cu viaţa decisă de alţii, însă la adevăr nu ne poate fi îngrădit niciodată accesul, din simplul motiv că originea lui este într-un alt context, care nu poate fi obstaculat decât prin concursul nostru.
Un articol care exprima tot ceea ce simtim. Multi dintre noi. ADEVARUL deschide calea SPERANTEI. Multumesc pentru ADEVAR si SPERANTA.
Apoi serviciile curatate de globalistii lui Soros. Apoi desfintate scolile globaliste de indoctrinare . Aceste scoli indoctrineaza armata , politia si politicienii.. Apoi minoritatile sa-si faca partidele lor. Acum si PSD su PNL sunt infiltrate la varf de minoritari. Acesti minoritari jaddani tzigani, hunguri, nu o sa vrea niciodata binele romanilor. Sunt acolo sa fure si sa jefuiasca.
Te intrebi si te socoti de ce furnizorii de energie elctrica si gaze nu au emis facturile pe ultimile 2 luni de zile? Din cauza leprei liberale Popescu cu seful lui nemijlocit Citu in frunte, furnizorii de energie nu au emis facturile pana in prezent. Deabia acum panarama de Popescu a publiat in M.O. ordinul de compensarea a facturilor fraierilor de romani. Banditii liberali care au decretat liberalizare fara sa avem conditii de liberaliozare trebuie dusi la Targoviste!
marin Gresit, putinii care ati mai ramas agatati in trecut. Multi au lasat trecutul in urma si s-au adaptat tataie. Nu te mai plange,tanar nu mai esti.Ar trebui sa devii intelept. Dar din cauza incrancenarii nu poti.
Vorba aia : ” exista o explicatie ” … destul de plauzibila .
Societatile promoveaza doar oameni care stiu sa memoreze , sa socoteascca , sa faca calcule rapid si precis , reci si duri.
Nicio societate , cu exceptia unor tari din America de sud , nu apreciaza , nu pretuiesc oamenii adevarati = OAMENII EMPATICI .
Incercand sa pui un diagnostic acestei tari bolnave numite ROMANIA ,trebuie sa-i cunosti istoricul bolii adevarate !.
TRADAREA o are romanul in suflet si cel sarac dar mai ales cel lacom ,nesatulu !.
Cum un copil face si spune dar ce aude si vede in casa ,asa si taranul roman face ce face boierul (stapanul ),vezi proverbul „stapanul invata sluga hoata „.Minciuna e si ea o vorba ,dar nu-i vorba spusa la nevoie,minciuna a ajuns LEGE !!.
Cand DARAMI SCOALA ,AI DARAMAT EDUCATIA ,BUNUL SIMT ,DEMNITATEA ,ONOAREA SI CU ASTA AI EFECTUL DE DOMIO ,CAD TOATE PE RAND.
NE INTOARCEM TOT LA MINTEA ROMANULUI CEA DE PE URMA „RAHAT PUI IN TRAISTA ,RAHAT GASESTI „,DE CE NE MAI INTREBAM DE CE-I ROMANIA IN DESCOMPUNERE !!,32 DE ANI TOT AM SAPAT SUB TEMELIE ,TOT AM VANDUT ORCE SI CHIAR SUFLETELE CELOR NEVINOVATI I-AM FACUT MARFA !,
NE-AM INTORS MENTAL IN SCLAVAGISM !.AIA DE-SI ZIC PRESEDINTI !,MERG CA ALTADATA LA INALTA POARTA SA-SI PRIMEASCA CAFTANUL ,PARDON SAPCA ROSIE !!.CU CE SEAMANA ACEASTA BOALA ??,CU LEPRA CA-I CONTAGIOASA !,CU CIUMA CA AU DISPARUT DIN TARA PESTE 5 MILIOANE DE ROMANI ,SAU CU O CANGRENA ?,DIN CARE NU SCAPI DECAT DOAR DACA TAI IN CARNE VIE !!.
AICI SUNTEM !,ORI AMPUTAM TOT CE-I PUTRED ,ORI MURIM <ALEGEREA ESTE A VOASTRA A CELOR CARE AZI INCA MAI RESPIRATI CU GENUNCHIUL CRIMINAL PE GAT !.
Domnule Marius Marian Solea e simplu să vorbeșți de rău neamul românesc și timpul în care trăiești, din tribună. Ce ați făcut concret ca lucrurile să se îmbunătățiască?
Nimic mai real decat cele afirmate (dar la cate jocuri se fac, nici in noi nu mai credem pana la capat). Se pot propune soluti, face scenarii corecte, cui foloseste? Hora in care am fost tarati nu prea lasa loc de opinii si atitudini individuale, iar gastile numite partide, exploateaza la greu ceea ce pervers au legiferat – in capul horei va fi tot timpul cel mai lipsit de personalitate si demnitate – santajabilul, bolnavul de parvenire, needucatul si borfasul, ceilalti, pana la o alta reasezare, nu le ramane decat sa se adapteze (dupa cum tamaiaza cineva pe aici), cata ironie si ce dispret, nimic mai mult decat o inconstienta sora cu sinuciderea si tradarea viitorului urmasilor intimi.
Vezi, ăsta e cusurul nostru. Scriem doine de jale.
Și cântăm ode de bucurie. Scrise de alții.
Se spune că fiecare pasăre pe limba ei piere. D-aia mie nu mi-e teamă. Că noi n-avem ureche muzicală. Doar cultură națională și sâmțâre artistică.
„Cauza tuturor dezastrelor în care ne găsim ţine şi de felul nostru mizerabil de a fi, vânzători şi trădători de profesie, dar, îm mod cât se poate de direct, şi în maniera de recrutare a politicienilor noştri”- PERFECT descrisa cauza, dar … Cum altfel ar fi putut recruta politicieni, un popor care este asa cum l-ati descris? Ce alta maniera de recrutare functioneaza la un asemenea popor?!? Alesii sunt EXACT dupa chipul si asemanarea alegatorilor. Daca nu vedem asta inseamna ca ne imbatam cu apa rece.
Despre securitate și justiție numai cuvinte de lauda. Avem clasa politica pe care securitatea o promovează, scoala a formează și justiția o decimeaza cand primește ordine de la Stăpânul Inelelor. Interesant e însă faptul ca doar o anumita parte a clasei politice e feblețea justiției. Pana când? Dumnezeu știe. PS. Unde dragoste nu e, nimic nu e și unde credinta nu e nimic nu e. Când Mamonei i se aduc mulțumiri și i se ridica sanctuare spre venerație rezultatul nu poate fi altul. Unde nu e respect fata de munca, om și Dumnezeu, nimic nu e. Despre bun simt nu are rost sa mai vorbim. Pentru majoritatea el e o relicva a trecutului care nu-si mai are sens în prezent. Despre respect fata de țară, așișderea. PS. Intr-un ghid pentru orele de consiliere scokara, doar străinii reprezinta valorile prezentului sau ale trecutului. De ce sa-l prezinți pe Năstase ca o vedeta a tenisului când Serena e la doi pași de prezent? De ce sa o eligiezi pe Simona? Important e Obama cu premiul Nobel pentru Pace, Nelson Mandela, etc. La secțiunea creatori, tot cei de afara sunt fruntea. Asa ca priviți cu globalismul și antinationalismul fac casa bună cu Ministerul Educației și veți realiza și cine mai sta la baza a tot ce se întâmplă azi.
Poporul este ca un om care merge la nagazin sa cumpere conserve de mazare, fasole verde, …, etc Cumpara ce scrie pe eticheta si inauntru gazeste marfa putrezita.
Nu poporul e vinovat ci politia conservelor politice care nu face ordine in politica.La noi securistii s-au dat cu strainii pentru ca multi sunt minoritari pe care nu-i doare de Romania ,sunt urmasii lui Paccepa.
Altfel nu aveam 3 presedinti jadani si mai multi sefi la securitate si externe tot jaddani.
Nu stiu cum se face ca noi mergem din rau in mai rau , din saracie in mai mare saracie , din nestiinta in si mai mare nestiinta , din hotie in mai mare hotie , din primariat in mare parvenism , din needucati in imbecili , deci asa am ajuns la anarhie si haos generalizat …. oare ce ne-a mai ramas ?
Povestea asta cu blestemul este valabila pentru o Editat, altii considera tradare de tara si de neam, iar pentru aia e „dulce ca mierea glontul patriei”. Iliescul si Roman s-au gra
Iliescul si Roman s-au grabit din primele zile a le lui 1990 sa anuleze pedeapsa cu moartea, un fel de demascare.
La noi (poate si in alte Tari) comicul politic pluteste in aer, este peste tot. Mereu forte obscure vor impinge in fata alegatorilor Catavenci, Farfurizi, Trimisi de la „Centru”. Ce este mai comic decat faptul ca liderul comunist Ceausescu a fost cel mai apreciat, laudat, plimbat, stimulat de catre cei mai importanti anticomunisti din Tarile Capitaliste, iar Regele a fost cel mai apreciat,decorat cu medalia „Victoria” de catre liderul comunist Stalin? De ce cand toti s-au plans si se plang ca rusii au fost si sunt dusmanii nostri istorici, Regele Carol l si Guvernul Lui au trimis in anul 1916 tezaurul la rusi(la dusmani)? De ce am facut monumente celor care au bombardat Bucurestiul in aprilie 1944 si nu am facut pentru victimele bombardamentului? Ma opresc, sa nu plictisesc!
Diagnoza sumbra si argumentata a dlui MMS ne poate adanci epresiasociala sau pentru unii mai lucizi , poate fi un licar de speranta! Nu sunt de acord cu generalizarile frustrante precum :” cauza tuturor dezastrelor în care ne găsim ţine şi de felul nostru mizerabil de a fi, vânzători şi trădători de profesie” ( este un cliseu cu care inamicii profesionist ai Romaniei il utilizeaza zi dupa zi!!)Pot fi de acord ca” maniera de recrutare a politicienilor”(noştri!???) este una masluita si perfectionata malefic an dupa an; de aici decurge si stofa-imorala-amorala- a politicienilor. Electoratul onest (si naiv) nu recunoaste dupa alegeri politicieni pe cuvântul cărora să te poţi baza, pe care să nu îi schimbe conjunctura şi „agenda”dubioasa impusă de alte interese decat cele nationale, locale , statale. Istoricul neisprăviţilor politici culmineaza cu tranzactionarea imunitatilor de parlamentari, unde îşi dau ulterior masura imposturii… Nu avem variante? Nu avem cat timp nu gasim solutii la diversiunile organizatiilor secrete care guwerneaza Romania! Massele populare sunt amorfe, deoarece se simt parasite si ignorate de elitele coagulante, de valorile profunde ale Tarii; de aceea multi cetăţeni activi au cedat nervos si sunt în mare parte plecaţi din Patrie. A fost si este o eroare colosala in primul rand a putinelor personalitati cu constiinta nationala romaneasca! Au cedat usor mirajului si promisiunilor strategice facute de faustica organizare politica Occidentala! Acum asista resemnati la dezastru: la competiţia impostorilor, manipulatorilor, a agramatilor din politica centrala si regionala dornici sa invete la FF ideologie şi să vanda resursele Romanilor. Politicienii-armata- binomulservicilor-si-magistratilor au adus România într-o situaţie în care îţi este pe drept cuvant lehamite şi groază.
Mai mult, observatiile ca tineretul a fost deviat planificat si imbecilizat de lipsa şcolii,de tehnologie, a perspectivelor economice sporesc pesimismul social. Adultii,”maturizati” intre binele promis si raul atotcuprinzator, sunt obosiţi de viaţa românească, dezinteresaţi şi lipsiţi de vitalitate, de revansa… Pe vremea geto-dacilor regii-preoti nu concepeau insuccesele militare si politice; de aceea se sinucideau,oferind o „jertfa magica” zeilor suparati pentru pierderea razboaielor! Aceasta era singura cale de salvare a poporului inaintea supararii Divine. Ontologic,transcendental, parca Zeii actuali sunt de partea democraturii-spectacol, a politicienilor si garzilor lor de impostori, iar jertfele magice sunt doar in responsabilitatea poporului!
„În mod evident, UE şi NATO au fost la un moment dat opţiunea corectă”
???????????????????????????????????
-ce a fost?????????????
Marius Marian ďż˝olea – CV. Nume şi prenume: Şolea Marius Marian. Situaţia militară: stagiu satisfăcut.
Pe politica si politicienii nostri eu am tras apa.
In Romania puterea nu are acelasi sens ca pe vremea lui X,Y sau Z inseamna de fapt sa-si duca unii amantele prin Dubai sa se afiseze plini de lux. Puterea fura cat poate de aia au bagat starea de alerta fura toti cot la cot PNListi, USRisti, securisti. PSD a venit prea tarziu. Scumpirile la gaze si orice nu sunt de afara sunt dinauntru, aduse prin firme care umfla preturile. Imprumturile lui Citu si banii din PNRR se duc pe consultata.
…camuflat de hoţia generală, de hoţii care îi fură pe toţi şi care îl reprezintă…
PNDListe ca Udrea, Alinuta invart afaceri de sute de milioane sau miliarde, nu le va verifica nimeni de nimic din motive evidente.
Felicitări autorului, pentru claritate și stil. Totuși :
Viața reală este mult mai complexă decât putem înțelege și descrie prin fragmentare pe criterii ideologice, politice, culturale, economico-sociale, etnice, religioase, etc. Cu toate acestea, toate împreună sau separat, au constituit și constituie motive perpetue de discuții, dispute și conflicte. Dacă la acestea mai adăugăm multe altele ce ne pot separa pină la nivel de indivizi unici, atunci am putea ajunge la concluzia că avem o mare problemă de înțelegere a tot ceea ce este sau reprezintă inteligența „omului modern”.
Odată cu avântul exploziv erei informației și internetului, am ajuns să înțelegem cât de puține știm și cât de mici suntem într-o lume atât de mare și complicată sau cât de ușor putem fi manipulați, mințiți pe față oru prin metode bine ascunse sub masca binevoinței. Deși este cunoscut faptul că masele nu sunt calificate să facă alegeri în domenii pe care nu le cunosc sau nu le înțeleg în profunzime, practica desemnării conducătorilor prin așa zisele alegeri libere, rămâne totuși unica și în același timp, principala cauză a majorității relelor de care avem parte. Cu toate acestea, in mod paradoxal, așteptăm ca problemele să fie rezolvate tot de către cei care le-au generat.
Am auzit recent o vorbă de duh. Cică atunci când o persoană își trădează partenerul(a) de viață, fidelitatea față de acea persoană este definitiv distrusă. Tot ce urmează nu schimbă actul de infidelitate iar efectele se pot fi citite sau resimțite în multe alte vorbe sau gesturi. Probabil nu este deloc intâmllător că deciziile care se iau în astfel de situații sunt dintre cele mai dure sau radicale. Dacă înșelarea încrederii politicienilor față de electorat ar fi înțeleasă în termeni cât de cât apropiați, atunci nici ei nu și-ar mai putea permite să transforme trădarea intereselor celor care le-au acordat încrederea, în sport de masă. Când legile morale sunt ignorate complet sau devin facultative, prostituția este una dintre primele boli care pătrunde într-o societate. Din nefericire, în ultimii ani a evoluat la stadiul de prostituție politică. Probabil că astfel se și explică faptul că mulți politicieni cu state vechi, devin rând pe rând, încet-încet, complet nefrecventabili. Să sperăm că măcar urmașii lor nu vor moșteni aceleași metehne.
analfabetismul si religia sint rezultatul politicii de 32 de ani ….romania a fost ca o turma elberata de jidani ,lasata sa umble care incotro si incetul cu incetul cu adunata cu un leu ,cu isus sau cu antisemintismul pina ajuns sa fie un neamt la cotroceni un jidan la externe care in ciuda faptului ca romania traieste pe credit card da ajutoare umanitare ucrainei condusa de un jidan …