Despre un om care nu a mai zâmbit niciodată

Racla cu moaştele Sfântului şi Dreptului Lazăr se află spre închinare în Baldachinul Sfinţilor de pe Colina Patriarhiei. A fost adusă de Arhiepiscopul Gheorghe al Ciprului de la Biserica „Sfântul şi Dreptul Lazăr” din Larnaca.

Patriarhul a întâmpinat, la altarul exterior al Catedralei Patriarhale, moaştele Sfântului Lazăr, cel care a trecut prin moarte şi a revenit la viaţă.

Înviat a patra zi după moartea sa, prin minunea făcută de Iisus Hristos, ”prietenul„  său (Triodul îl numeşte  „prietenul lui Hristos” – n.r.), Lazăr nu a mai fost văzut niciodată zâmbind de atunci.

Reprezentat ca episcop, zugravii l-au surprins având chip trist și  față fără barbă, purtand o zbârcitură în obraz.

Astfel, zugravii au căutat să redea în chipul lui Lazăr  înviat semnele Învierii lui Iisus cel răstignit.

Sfântul Vasile cel Mare spune că adevărata filosofie este gândul la moarte. Te ajută să nu păcătuiești.

Trecând prin moarte, Lazăr râmâne și el, pentru totdeauna, cu gândul la ea.

Acest gând l-a făcut să aibă mereu în față  judecata lui Dumnezeu.

Lipsa zâmbetului după învierea sa exprimă grija în care și-a pregătit veșnicia.

Tradiția afirmă că, odată revenit în lumea aceasta și întrebat adeseori: „Cum este? Ce ai văzut dincolo?”, Lazăr nu a izbutit să mărturisească nimic, marcat de spectrul stăpânirii întunericului,  limba nu izbutea să spună nimic din ceea ce el văzuse.

Despre minunata întâmplare a învierii lui Lazăr nu se pomeneşte decât în Postul Mare ori în unele biserici când, deși tipicul nu prevede, la rânduiala de înmormântare se adaugă fragmentul din Evanghelia de la Ioan în care se relatează înfricoșătoarea minune.

Tradiţia Bisericii ne spune că, după învierea sa minunată, Lazăr a mai trăit 30 de ani, a devenit episcop în Cipru și a slujit  cu devotament Biserica.

Învierea lui Lazăr o prefigurează atât pe cea a Mântuitorului, cât și pe cea de obște

Această transformare a sa, dintr-un om care a cunoscut suferinţa şi moartea într-un slujitor dedicat al lui Hristos şi al Bisericii Sale, ne inspiră să căutăm şi noi o continuă înnoire duhovnicească şi o dăruire mai profundă în slujirea lui Dumnezeu şi a semenilor noştri, mai ales a celor bolnavi şi suferinzi”, a transmis Patriarhul Daniel.

Racla cu moaştele Sfântului şi Dreptului Lazăr a fost depusă spre închinare în Baldachinul Sfinţilor de pe Colina Patriarhiei pentru ca acestea să fie cinstite de pelerini, alături de moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Ierarh Nectarie.