Dacă ar trebui să aleagă între un corupt oarecare și un magistrat corupt, Andrei Pleșu ar alege magistratul corupt! Așa a declarat domnia sa. Eu aș alege cu ochii închiși coruptul oarecare dacă m-aș afla într-o astfel de dilemă coruptă. Paguba creată de coruptul oarecare (bani, de regulă) poate fi, teoretic, recuperată. Daunele provocate de un magistrat corupt (ani de libertate, de regulă), nici o teorie nu ne învață cum ar putea fi recuperate.
Sunt sigur că și domnul Pleșu înțelege lucrurile la fel, dar s-a lăsat furat de propaganda pro-DNA.
Cum ne fură propaganda? În genere, o face numai în sensul a ceea ce ne dorim. Dar cine, oare, și-ar putea dori cât mai mult nedreptate în lume? Propaganda care l-a furat pe Andrei Pleșu nu era doar aceea pro-DNA, ci mai ales aceea anti-corupție. Cea din urmă e pusă în forma dilematică: sporirea corupției sau sporirea nedreptății? Dar chiar și așa de ar fi pusă, mai moral ar fi să putem suporta sporirea corupției, nu sporirea nedreptății.
Acum, iese la iveală una dintre cele mai mari minciuni propagandistice globalizate: încălzirea globală. Cine, cu mijloace proprii de verificare, ar fi putut investiga ce era minciună și ce era adevăr în propaganda cu privire la încălzirea globală? Au existat investigații serioase despre manipularea statisticilor care conduceau către teza încălzirii globale. Dar și acelea puteau părea propagandă. Wishful thinking-ul din noi înclina spre acceptarea tezei încălzirii globale.
Trump spune, azi, că teza aceasta a fost un succes uluitor al propagandei chineze. Ar mai putea fi luate în considerare două surse cu puterea financiară necesară pentru un asemenea succes: lobby-ul creatorilor de autoturisme care consumă curent electric, pe de-o parte, și lobby-ul petroliștilor, care își doresc să reducă viteza de epuizare globală a resurselor petroliere, pe de altă parte. Cele două lobby-uri ar putea avea patroni comuni, de altfel.
Dar teza găurii din stratul de ozon a fost de un ridicol perfect. De ce s-au dus efectele noxelor de pe tot globul pământesc pe o singură direcție către cer, spre a face, undeva, acolo și numai acolo, o gaură?
Lipsa de sensibilitate a domnului Pleșu în chestiunea dreptății poate fi surprinzătoare, dar ea spune multe despre mentalități mai largi, acelea care, la noi, în anii stalinismului, au supra-reacționat la propaganda luptei de clasă: dacă ar fi să alegem între un burghez filantrop și un judecător abuziv, alegem judecătorul.
Cum se poate instala într-o ființă morală preferința pentru corupția judecătorilor în dilema coruptă formulată de Andrei Pleșu: prin intelectualism. Corupția (ca problemă socială) este, totuși, o chestiune abstractă, fără chipuri umane concrete. Dacă am fi realiști, ființa cu simțul realităților concrete, nu intelectualiști, am alege întotdeauna să apărăm drepturile omului nedreptățit, indiferent dacă îl considerăm corupt sau nu.
Domnul Andrei Pleșu nu “s-a lăsat furat de propaganda pro-DNA”, s-a lăsat și se lasă plătit să facă propaganda pro-DNA. Poate să se fi lăsat, demult, furat de propagandă pro-Meditația transcedentală, dar s-a lecuit repede. După acea întâmplare, real neplăcută și nedreaptă, a optat să fie plătit și dânsul și cercul de intelecuali cu care se întovărășește.
poate sa fie oportunismul’ telectualist o forma stranie dar tot mai eficienta de coruptie la scara planetara? oare nu asa a fost eclozat atat bolshevismul,cat si fascismul, ultimul ca o contrapondere la primul,plecand de la cruntele dezechilibre sociale din Capitalismul ce nu vrea sa moara fara zbateri dizgratioase! doar ca Propaganda Due a Capitalului Muribund,nu cauta refacerea echilibrelor sociale pe baze umanist-rationale si juste,asa zisa Rule of Law,ci atomizarea si neantizarea societatii in scopul unui control globalizant eficace al resurselor materiale si umane,la indobitocirea speciei umane si transformarea ei intr-o turma obedienta de sclavi. fara sa fiu catusi de putin religios am sa raspund la intrebarea ”Dumnezeu exista?’ cu POATE , iar la intrebarea ‘Dar Diavolul, exista?’ cu un DESIGUR, cat se poate de ferm!