Cheltuielile statului român cu dobânzile au cunoscut o creștere accelerată, iar prognozele financiare pentru 2025 nu promit o îmbunătățire semnificativă a situației. Creșterea îndatorării totale, care a atins 54,6% din PIB în ianuarie 2025, și deficitele bugetare ridicate din ultimii ani au contribuit la această tendință negativă.
Creștere de 21% în 2024
În anul 2024, cheltuielile statului cu dobânzile s-au ridicat la 36,3 miliarde lei, înregistrând o creștere semnificativă de 21% față de 2023. În primul trimestru din 2025, cheltuielile pentru dobânzi au atins deja 12,5 miliarde lei, cu o creștere alarmantă de 64% față de perioada similară a anului precedent, când suma era de 7,6 miliarde lei.
În ciuda acestor creșteri, Ministerul Finanțelor estimează că cheltuielile totale cu dobânzile și comisioanele pentru întregul an 2025 vor ajunge la 45,5 miliarde lei. Aceasta reflectă atât necesitățile de a acoperi deficitele, cât și costurile tot mai mari ale împrumuturilor, într-un context economic și politic instabil.
Deficitul bugetar: o presiune constantă
Deficitul bugetar al României este, de asemenea, într-o continuă creștere. În primul trimestru din 2025, deficitul a ajuns la 43,66 miliarde lei, reprezentând 22,4% din totalul cheltuielilor publice, iar procentul deficitului din PIB a fost de 2,28%. Acest deficit se adaugă altor deficite semnificative înregistrate în trecut, cum ar fi cele din 2020 (101,8 miliarde lei), 2022 (80,77 miliarde lei) și 2023 (90,06 miliarde lei).
Aceasta nu este o problemă izolată a României. În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află pe un trend ascendent al deficitului, cu o pondere a acestuia în cheltuieli de 21,4% în 2024, mult mai mare decât media UE de 6,5% și chiar comparativ cu Polonia (13,4%) și Ungaria (10,4%).
Impactul creșterii dobânzilor asupra economiei
În condițiile unui deficit bugetar ridicat și al unei datorii externe tot mai mari, costurile de împrumut ale României sunt în continuă creștere. Statul este nevoit să plătească dobânzi tot mai mari pentru a acoperi deficitul, iar acest lucru creează presiuni suplimentare asupra economiei. Mai mult, există riscul ca această tendință să continue în următorii ani, în absența unor măsuri politice eficiente care să reducă îndatorarea și să stabilizeze economia.
Pe lângă cheltuielile cu dobânzile, riscurile asociate cu o îndatorare mare includ și volatilitatea piețelor financiare, care poate afecta stabilitatea cursului valutar și poate duce la creșterea inflației. De asemenea, această presiune pe bugetul de stat poate limita capacitatea autorităților de a investi în infrastructură sau în alte domenii esențiale pentru dezvoltarea economică.
Creșterea accelerată a cheltuielilor cu dobânzile reprezintă un semnal de alarmă pentru economia României. În timp ce autoritățile fac eforturi pentru a tempera această tendință, este esențial ca guvernul să adopte măsuri eficiente pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a asigura o gestionare mai sustenabilă a datoriilor. În lipsa unor reforme structurale și a unui cadru politic stabil, România riscă să se confrunte cu o volatilitate economică crescută și cu costuri financiare mai mari în anii următori.
Cine va plăti datoria externă? Feciorul lui Ciolacu ? Rujatele și cu ochii cat cepele de la buget care taie frunze la câini?