Ministerul Economiei a redactat un document oficial pentru susținerea uzinei Dacia, prin care recunoaște existența unei crize profunde în industria auto. Acest sector vital este afectat de provocări structurale majore și de o scădere severă a indicatorilor de performanță. Fabricile locale și-au restrâns masiv volumele din cauza lipsei de comenzi externe, iar rezultatul direct este reducerea producției.
Cădere liberă a producției la Mioveni
Datele statistice recente indică o schimbare clară de trend pentru marii constructori de mașini din România. Deși anul 2024 a reprezentat un vârf absolut cu peste 560.000 de autovehicule asamblate, primele semne de regres au apărut anul trecut. Situația a devenit de-a dreptul critică în prima jumătate a anului 2026.
Ritmul de lucru a încetinit semnificativ și a generat un regres sever de 12,7 procente față de perioada similară. Dacă acest ritm negativ continuă, reprezentanții guvernamentali estimează că uzina Dacia va încheia anul sub 250.000 de unități.
Această restrângere a activității a provocat deja pierderea a peste 1.700 de posturi în sectorul auto național. Din acest motiv, uzina de la Mioveni a inițiat două campanii de disponibilizări voluntare doar în acest an, conform profit.ro.
Planul Guvernului și avertismentele Renault
România a pierdut teren în fața Marocului, Turciei, Spaniei și Sloveniei. Acest deficit major de competitivitate este cauzat de energia scumpă, de presiunea salarială și de fiscalitatea extrem de ridicată. Pentru a proteja producătorii, ministerul propune adoptarea rapidă a unei strategii energetice care să reducă prețurile.
O altă măsură esențială vizează prelungirea programului Rabla pentru perioada 2027-2030, cu o revenire la bugetele generoase din trecut. De asemenea, planul include scutirea vehiculelor comerciale ușoare de obligația utilizării tahografelor în transportul național.
Aceste măsuri guvernamentale vin după un avertisment foarte dur lansat de șeful Renault Group. Francois Provost a criticat forma actuală a programului Rabla, deoarece folosește banii publici pentru subvenționarea importurilor din afara Europei. Directorul a cerut decizii politice ferme care să ajute industria locală și să protejeze investițiile din România.