Suntem români prin trăsături sufletești proprii și suntem europeni prin istorie, geografie și cultură, iar cimentul Europei este religia creștină. În pofida tuturor obstacolelor, Europa trebuie să rămână unită și să promoveze un destin comun. Așa văd eu viitorul continentului și în acest context ar trebui să promovam și viitorul țării. Națiunile nu vor dispîrea, dar vor evolua spre apropiere și respect reciproc, aspirând la o lume prosperă, tolerantă și cu respect pentru lege. Din nefericire, Uniunea Europeană a alunecat pe un făgaș greșit din care nu va ieși decât dacă se întoarce la tradiții și la respectarea suveranității națiunilor componente.
Prăbușirea comunismului în 1989 ne-a dat aripi și speranțe, dar năzuințele noastre au fost zădărnicite. Cei care au preluat puterea ne-au sugrumat aspirațiile, ne-au îndepărtat de divinitate și au vândut țara. “Necunoscute sunt însă căile Domnului!” În decembrie 2024 românii s-au trezit din amorțire și au spus nu. Până aici! A apărut o nouă speranță și diavolul s-a zguduit! Și totuși, dacă Georgescu ne este hărăzit, lumea românească se va schimba radical.
Aspirațiile geopolitice ale lui Georgescu, exprimate mai mult indirect și prin implicație, corespund în mare măsură cu obiectivele pe care le-am definit și eu în cartea Românii și România, anume: Unirea tuturor românilor, Consolidarea românismului, Cultivarea confraților din afara granițelor, Integrarea în UE prin menținerea identității și Asigurarea unui loc propriu într-o lume globalizată. (Bucuresti, Editura INST, 2021). Am formulat obiectivele ca geograf, dar președintele țării va trebui să le urmărească în calitate de lider politic. Aceasta înseamnă negocieri, consultări cu populația și cu românii competenți si, la nevoie, unele compromisuri. Nu va fi ușor, dar vom putea inaugura o nouă era și vom avea o noua șansă!
Conducatorii politici din ultimii 35 de ani au neglijat dezideratele majore ale țării și au facut din România un simplu contur geografic pe harta Europei. Drept rezultat, Basarabia e tot înstrăinată, iar Transilvania pare din nou în primejdie. Provincia trebuie consolidată ca parte definitivă a României. În acest sens, le oferim confraților minoritari o mână prietenească, dar dacă ne refuză, să le arătam ferm că noi suntem stăpânii acestor meleaguri. Tot ce avem de făcut este să studiem cum se poartă vecinii cu minoritățile românești și să recurgem și noi la aceleasi măsuri.
România de azi e un vulcan gata sa erupă. Candidatul CG, cu convingerile si credinta lui, ar putea fi un inceput de bun augur pentru recuperarea demnității naționale. El nu poate reface țara singur, dar o reconstruim împreună; toți cei care ne-am păstrat rădăcinile și credința. Altfel, admit că uneori s-a pronunțat vag, dar românii care rezoneazî cu el au intuit mesajul. În acelasi timp, unii dintre confrați nu l-au ințeles, iar alții se tem de necunoscut. Le răspund afirmând că necunoscutul este într-adevăr o provocare, dar dacă nu ne asumâm niciun risc rămânem servitorii Europei.
Cine se teme deci de varianta Georgescu? Cei puțini de la vârf care s-au căpătuit pe seama suferințelor celor mulți; oportuniștii de profesie care se aranjează orinde; poeții și scriitorii de curte care și-ar pierde stipendiile; influencerii lui Soros împreuna cu elgibitistii; paraziții cu pensii nemuncite și nesimțite; lacheii plătiți de Bruxelles, Ierusalim sau Washington; si alți câțiva negativiști care nici măcar nu înteleg ce se întâmplă în lume. Majoritatea acestora își imaginează că de dragul lor lumea va rămâne impietrită pentru totdeuna în actualele tipare. Așa credeau și oamenii lui Ceausescu.
Am cerut totusi prietenilor speriați de noul aspirant presidențial să identifice clar motivele pentru care îl resping. Practic, nu mi-a răspuns nimeni! Am analizat apoi argumentele unor analisti obiectivi si competenti, dar argumentele lor nu m-au convins. Acestia sustin ca Georgescu e vag, e mistic, e prea sigur pe ceea ce afirmă și deci e nerealist; și este de asemenea anti-globalist, naționalist si prin implicație pro-legionar… Păi, domnilor, unde scrie într-o democrație reală că nu ai voie sa fii altfel? Ori, tocmai aici e problema: din punctul guvernanților de vedere poți să fii diferit, dar numai dacă esti pe placul lor. Exact ca pe vremea comunismului: toate organizațiile erau libere… afara de!
Recentele demonstrații de solidaritate, precum și clipurile de pe youtube si articolele de pe internet, dovedesc că românii au ajuns la saturație, dar au ajuns și la maturitate politică. Se vrea o schimbare reală și schimbarea va surveni. Acum depinde de noi toți. În aceste zile, Georgescu reprezintă o alternativă și o speranță. Nu e neaparat vorba de o persoană; e vorba de o idee. Nu ne vom mai intalni curând cu o altă asemenea șansă.
Pentru ilustrare, voi reda în continuare o discuție pe care am avut-o la Kiev în octombrie 1989 când mă aflam într-o misiune jurnalistică prin fosta Uniune Sovietica. Fusesem trimis de Vocea Americii. Un tânăr ucrainean care vorbea englezește îmi spunea hotărât: “Ne-am săturat de comunism și îl respingem în totalitate. Dacă nu îl putem răsturna, toți vom pleca din țară.” Ucrainenii au răsturnat comunismul, ca și România, numai pe jumătate, și au ajuns unde sunt astăzi. În acele zile din 1989 Ucraina fierbea. În aceste zile din 2025 România clocotețte.
Între timp, din 1989 până azi, au plecat din țara moastră aproape o treime dintre toți românii. Dacă nu răsturnăm nici acum această făcătură nefirească de la conducerea țării, vor pleca probabil și restul românilor. Vor rămâne doar sorosiștii, elgebitistii și servitorii intereselor straine; pământurile noastre strămoșești vor fi ocupate de venetici… Dar nu se va întampla! Dumnezeu e de partea noastră! Și ce pot spune la final de eseu? Suntem europeni și virgulă. Suntem români si punctum! Ne-a definit Eminescu.
PS: Tocmai l-am sarbatorit pe Eminescu – românul absolut. I-am învățat poeziile în copilărie, iar în închisoare am învățat poemele patriotice ale poeților martiri întemnițați. Redau în incheiere cateva strofe din poezia “Eu” de Nichifor Crainic… ca sa nu uitam cine sntem.
…Acest pământ până’n hotare/ podit e cu strămoși mei, /cucernic le ridic altare, / pilaștrii bolților sunt ei.
Și’n ciuda silnicei mongolii, /ei sunt temeiul subteran/ pe care urc, precum atolii/ pe oseminte de mărgean.
Tresaltă’n mine milioane/ de-acelaș sânge și pamant, /și’n iuresul eternei goane, /
Cum sunt ce-am fost, voi fi ce sânt!
Ăștia-s pășunisme.Dacă nu controlezi granița și tot ce e înăuntru plus paraua mare și grupurile de interese cu rotativa lor politică, vorbești nimic.