' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Piața europeană de energie electrică a trecut, în doar două zile, de la prețuri extrem de ridicate la scăderi importante, fără ca în acest interval să fie construite noi centrale, baterii sau interconexiuni. Explicația este în principal legată de schimbarea condițiilor meteorologice și de îmbunătățirea estimărilor privind producția regenerabilă, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Într-o analiză privind evoluțiile din 14 și 15 septembrie 2026, Chisăliță afirmă că episodul a evidențiat una dintre principalele vulnerabilități ale tranziției energetice europene: existența unui volum mare de capacități instalate, dar insuficiente capacități ferme și flexibile pentru perioadele în care energia eoliană și cea solară nu asigură producția necesară.
Germania a fost în centrul episodului de volatilitate. Pe 14 septembrie, producția eoliană germană a coborât, în anumite intervale, la aproximativ 4,4 GW, în timp ce producția fotovoltaică a dispărut după lăsarea serii. În același timp, cererea de electricitate a crescut, iar peste 15 GW de capacități convenționale erau indisponibile.
În aceste condiții, Germania a apelat masiv la importuri, în anumite intervale acestea ajungând la aproximativ 8-9 GW. Producția internă a fost susținută în special de centrale pe lignit, gaze și huilă.
Un alt factor important a fost prețul gazului
Un alt factor important a fost prețul gazului. Acesta a depășit 83 de euro/MWh. Potrivit analizei, numai costul combustibilului pentru producerea unui MWh de electricitate într-o centrală pe gaze cu un randament de 50-55% poate ajunge la aproximativ 151 de euro. După includerea certificatelor de CO₂ și a celorlalte costuri, costul marginal al producției poate urca semnificativ.
Prin mecanismul pieței pentru ziua următoare, prețul este stabilit de oferta necesară pentru acoperirea cererii. Astfel, nu toate centralele produc efectiv electricitate la prețul maxim, însă ultima ofertă necesară pentru echilibrarea pieței poate determina prețul pentru întregul interval.
Presiunea s-a resimțit și în țările vecine. Pe 14 septembrie, prețul energiei a ajuns la aproximativ 256,55 euro/MWh în Germania și Luxemburg, 251 euro/MWh în Polonia, 252 euro/MWh în Cehia și Slovacia și 251 euro/MWh în Ungaria. România a ajuns la aproximativ 238 euro/MWh.
Situația s-a schimbat rapid pe 15 septembrie. În Germania, prețul a coborât la aproximativ 180 euro/MWh, iar în România la circa 190 euro/MWh. În Polonia, prețul a scăzut de la 251 la aproximativ 178 euro/MWh, în timp ce în Cehia a coborât de la 252 la 184 euro/MWh.
Scăderile au fost puse în principal pe seama îmbunătățirii prognozelor eoliene și a revenirii producției din zona Mării Nordului. O cantitate suplimentară de energie regenerabilă poate reduce necesarul de producție al centralelor pe gaze și poate elimina din piață ofertele cele mai scumpe.
Chisăliță atrage însă atenția că episodul nu reprezintă o rezolvare a problemelor sistemului energetic european. În opinia sa, volatilitatea arată că Europa are nevoie de mai multă stocare, flexibilitate, capacități de producție controlabile, management al consumului și rețele capabile să transporte energia acolo unde este necesară.
România, influențată de șocurile regionale
România nu a fost ocolită de evoluțiile europene. Prețul de pe piața pentru ziua următoare a scăzut cu aproximativ 20% între 14 și 15 septembrie, de la 238 la circa 190 euro/MWh. Chisăliță subliniază că România rămâne expusă evoluțiilor regionale, chiar dacă dispune de capacități proprii de producție.
Potrivit analizei, fluxurile comerciale, interconexiunile și nivelul producției din țările vecine influențează direct prețurile interne. Mai mult, lipsa unor capacități suficiente de stocare și flexibilitate poate limita capacitatea României de a absorbi șocurile de pe piețele europene.
Președintele AEI consideră că cele două zile reprezintă o imagine relevantă a tranziției energetice europene: capacități regenerabile importante, dar dependente de vreme, producție convențională costisitoare în perioadele de deficit, interconexiuni care se pot congestiona și variații rapide ale prețurilor.
