Dumitru Costin: Codul Muncii şi Codul de Dialog Social suferă de incoerenţă

Codul Muncii asumat de către Guvern suferă de incoerenţă şi aduce mari prejudicii pieţei muncii din România, a declarat marţi, în cadrul seminarului „Modificările Codului Muncii şi ale Codului de Dialog Social”, preşedintele BNS, Dumitru Costin.
Preşedintele BNS a spus că, prin Codul Muncii, se realizează o piaţă a muncii ostilă, în care tinerii nu vor mai fi atraşi să muncească, ci se vor îndrepta spre alte pieţe.

În opinia liderului sindical, Codul Muncii şi de Dialog Social ar trebui rediscutate şi puse în parametrii „de normalitate” şi echilibru între angajaţi şi angajatori. Totodată, Dumitru Costin consideră că ambele acte normative trebuie să fie rodul Dialogului Social şi nu să fie asumate în urma „unui tur de forţă” al Guvernului. Costin a acuzat şi faptul că Româmia „nu este tare” să rezolve problemele legate de accesarea fondurilor europene, de reforma în educaţie, şi „nu este tare” să aducă modificări care să revigoreze economia românească.

Liderul BNS a afirmat că mulţi dintre angajatori care erau foarte fericiţi în momentul angajării răspunderii pe Codul Muncii, în ultima vreme şi-au pierdut din entuziasm. Dumitru Costin a estimat că instituţia negocierii colective „va rămâne goală”, iar în următorii 3-5 ani se va mai putea negocia la nivel de unitate în proporţie de 50-60% în cadrul firmelor, societăţilor sau companiilor.

Preşedintele BNS a mai spus că, în ceea ce priveşte problemele de dialog social şi cele ale muncii, va sesiza Comisia Europeană pe speţele naţionale pe care le va strămuta la Curtea Europeană de Justiţie.

Liderul sindical şi-a motivat afirmaţia spunând că în ultima perioadă a constatat că, pe cazuri importante, uneori „un telefon politic a fost mai important decât justiţia.”.

Judecătorul Cristi Dănileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a susţinut că în România, odată cu scăderea calităţii vieţii, scade şi calitatea actelor normative, susţinând că, deşi nu a intrat în vigoare, Codul Civil a avut 375 de modificări. „În România există o boală de a modifica legile, astfel încât oricine vine la putere modifică legislaţia”, a spus Dănileţ. Potrivit acestuia, orice lege nouă trebuie dezbătută şi trebuie făcut un studiu de impact înainte de a fi adoptată.

La rândul său, preşedintele Curţii de Apel – Secţia 7 Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, Lucia Uţă, a susţinut că prezentul Cod al Muncii este unul care a suferit modificări.

Prezent la deschiderea seminarului, prof.univ.dr. Alexandru Athanasiu a acuzat faptul că legiuitorul „confundă fiziologia cu legiferarea” şi a afirmat că noul Cod al Muncii se confruntă cu o lipsă de viziune, iar în viitor se va dovedi o „lege nedreaptă”. Potrivit lui Athanasiu, „reforma este alibiul eşecurilor permanente”. Totodată Athanasiu consideră că dreptul muncii ar trebui să fie un drept în favoarea lucrătorului, susţinând că orice abandon al principiilor se va plăti. Athanasiu a subliniat şi necesitatea formării unui corp de experţi în domeniul legislaţiei muncii.