„Faptul că rata deficitului scade totuşi este legat doar de creşterea economică sănătoasă din ultimul an şi jumătate (…) Guvernul actual în schimb strică mult în Europa prin osanalele arogante pe care le face disciplinei de stat germane. În Grecia, Spania sau Italia, unde germanii erau odată preţuiţi pentru virtuţile lor, aceştia sunt acum percepuţi ca predicatori aroganţi care vor să dea lecţii pe restul continentului în legătură cu modul în care trebuie să se trăiască şi să se muncească acolo. Pe termen lung o asemenea atitudine nu poate avea rezultate bune”, scrie Der Spiegel, preluat de presseurop.eu.
Cancelarul Angela Merkel declarat în acest an că cetăţenii din sudul Europei ar trebui să muncească mai mult şi să stea mai puţin în concediu, astfel încât să poată depăşi criza financiară mai repede. „O astfel de situaţie este inadmisibilă: avem o monedă comună, dar vacanţele anumitor europeni sunt foarte lungi, în timp ce ale altora sunt foarte scurte. Nu se mai poate aşa”. În Germania, durata minimă a concediului este de 20 de zile lucrătoare pe an.
Acum însă, măsurile de austeritate adoptate de Berlin în 2010 nu mai sunt respectate cu stricteţe. Guvernul federal a majorat bugetul Transporturilor şi a reintrodus primele de Crăciun pentru funcţionarii publici.
Prezentată drept un sanctuar pentru investitori, economia germană nu este atât de sănătoasă la o privire mai atentă, scrie acelaşi Der Spiegel. Zece banci regionale germane au fost, recent, retrogradate de agenţia Moody’s, un semnal de alarmă pentru pieţele financiare şi statele central şi est-europene.
Datoria publică a Germaniei a depăşit deja 80% din PIB, mult peste cele 60% stabilite prin Pactul de Stabilitate. Germania stă astfel mai rău decât Spania, Olanda sau Finlanda.
Der Spiegel sugerează aplicarea unui dublu standard în cazul Germaniei, pe de o parte, şi al economiilor din flancul sudic al zonei euro, pe de alta. Pentru acestea din urma, Berlinul a acordat atenţie mare deficitului bugetar primar (care exclude dobânzile pentru împrumuturile externe) şi a cerut reducerea acestuia, în schimbul sprijinului financiar.
În mod ironic, Germania a avut, în anii 2000, o balanţă bugetară mult mai deficitară decât cea a Italiei, iar acum situaţia este aceeaşi. Pentru 2013, Germania estimează un surplus bugetar primar de 1,5%, pe când Italia ţinteşte 4,4%.
Pe de altă parte, Germania este acuzată de presa europeană de stânga că nu îşi doreşte suficient un front comun al UE în faţa ofensivei exporturilor chinezeşti şi nu susţine presiunile pentru valorizarea yuanului. Berlinul, al doilea exportator mondial după China, nu are însă un inters aparte în acest sens, deoarece Germania a ocupat un loc în nişa de top a exporturilor mondiale, acolo unde greutatea euro sau slăbiciunea yuanului contează mai puţin si unde nu este deloc concurată de produsele „made in China”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.