Adrian Năstase: Decizia e firească. Pasul următor – demisia
Concentrarea puterii legislative in zona executivului este o tendinta generala, as putea spune chiar globala. Se intampla in toate democratiile si ia forma .. nu, nu a excesului de ordonante, ci a initiativelor legislative venite din guvern. De aici si pana la transformarea unei exceptii – angajarea raspunderii guvernului in fata parlamentului – in regula este cale lunga. Si totusi, cabinetul condus de Traian Basescu prin intermediul lui Emil Boc a parcurs-o.
In ritmul acesta se va ajunge curand la desfiintarea Parlamentului. Incepem cu o camera, iar apoi, usor-usor, de la majoritate „toxica” – eticheta „imorala” era ocupata probabil – se va trece la parlament „toxic” sau cine stie … „malefic”, „otravit”, „malign” etc. (cateva idei pentru Traian Basescu … poate il ajuta).
Faptul ca judecatorii Curtii Constitutionale au blocat, in mod firesc, avantul actualei puteri de a ignora Parlamentul nu ii va aduce pe Traian Basescu si pe acolitii sai cu picioarele pe pamant. Sa nu ne imbatam cu apa rece. Vor continua sa incalce orice regula si orice principiu democratic.
Teoretic, motiunea de cenzura nu va mai avea obiect DUPA publicarea Deciziei CC in Monitorul Oficial. Parlamentarii democrat-liberali vor rasufla probabil usurati. Au scapat de umilinta de a sta din nou cuminti, cu capul plecat, in banci. Sper ca cei de la UDMR sa constientizeze faptul ca au inghitit degeaba „broasca raioasa” sau chiar, mai mult, ca au fost pacaliti. Altfel spus, Uniunea a uitat, doar pentru moment sper, ca dialogul, negocierea si compromisul reprezinta cheia succesului intre majoritate si minoritate. Acum, dupa aceasta decizie, cred ca se poate reveni la o abordare consensuala in relatia cu UDMR. Daca vor continua sa se bazeze doar pe solutia Boc, va fi greu si pentru ei, dar si pentru noi, in viitor.
In ceea ce priveste opozitia, decizia CCR readuce lucrurile la normal. Lupta noastra va continua, cu o tinta clara: schimbarea actualei majoritati parlamentare. Pana atunci, cautarea de prim-ministri sau de algoritmuri de impartiri de functii ar fi pierdere de timp, dat fiind ca nu avem cum sa speram la o majoritate functionala. Cel putin, nu pana cand cei din UDMR nu isi vor da seama ca au fost pacaliti de actualii lor parteneri.
Acum insa cred ca ar trebui sa urmeze, in zilele urmatoare, demisia, fireasca, a ministrului Funeriu.
Sursa: http://nastase.wordpress.com/
Cristian Preda: Coabitare
Votul de la legea pensiilor, cel de la micşorarea „accidentală” a TVA şi blocarea la CCR a angajării răspunderii guvernului pentru legea educaţiei l-au pus pe Preşedinte în situaţii foarte stânjenitoare.
E mai puţin important care e doza de incompetenţă şi care e cea de superficialitate în aceste întâmplări recente.
Strict formal vorbind, Preşedintele a fost obligat să refuze promulgarea legilor în primele două cazuri, în vreme ce, în al treilea, e vorba despre blocarea unuia dintre proiectele sale importante. Reamintesc că schimbarea legislaţiei în domeniul educaţiei nu s-a născut în PDL, ci în comisia Miclea, iniţiată de Preşedinte, pe vremea când ministru era Hărdău. Funeriu provine, de altfel, din Comisia Miclea, nu din birocraţia pedelistă. Decizia CCR de astăzi dă o mână de ajutor conservatorilor din toate taberele (inclusiv de la PDL).
E, de aceea, important dacă alianţa opoziţiei cu foarte conservatoarea Curte constituţională va deveni sistematică sau nu.
De ce? Pentru că, formal, avem de-a face cu debutul unei coabitări.
Sigur, se vor găsi justificări (sau acuze). Haosul din interiorul PDL, incapacitatea unor miniştri de a angaja veritabile consultări publice, distanţa dintre majoritatea din legislativ şi proiectele executivului, indiferenţa faţă de opţiunile Preşedintelui pot fi cauze mai mult sau mai puţin profunde ale situaţiei de faţă.
Un lucru e cert. Traian Băsescu e pus în dificultate de propria tabără politică.
Sursa: http://cristianpreda.ro/
Daniel Constantin: Există dreptate în România, dincolo de ce dicteză PDL
M-a bucurat nespus decizia Curţii Constituţionale de astăzi. Salut verdictul CCR care a dat dovadă de consecvenţă, dar nu pot să nu condamn Guvernul care dă dovadă de insistenţă în practici nedemocratice.
Pentru mine, efectul acestei hotărâri este echivalent cu rezultatul unei moţiuni de cenzură. O moţiune nu trebuie să aibă ca efect doar demiterea Guvernului, ci şi repararea greşelilor acestuia. Prin verdictul dat astăzi, Curtea Constituţională a reuşit să corecteze şi totodată să penalizeze Guvernul Boc pentru modul neconstituţional în care se comportă.
Dacă aş fi în locul lui Emil Boc, mi-aş da demisia fără să mai stau pe gânduri. Cum poate un profesor de drept constituţional să facă o astfel de gafă? Dar, se pare că suntem în România lui Traian Băsescu şi astfel de lucruri sunt perfect valabile. România de astăzi, şi o spun cu durere, nu mai este a românilor…sau asta ne dau de înţeles demnitarii din arcul guvernamental prin comportamentul lor. Trişează fără pic de ruşine, pentru că, pentru ei, Constituţia e ca un regulament intern de partid.
Astăzi pot spune că am marcat în lupta cu puterea. Nu noi opoziţia, ci toţi cei care luptăm pentru respectarea legilor în acestă ţară. Până la urmă, mai există şi dreptate în România, dincolo de ce dicteză PDL.
Sursa: http://www.danielconstantin.ro
Diana Tusa: Subfinanţarea e mai periculoasă decât Nagy Istvan!
Declararea ca neconstituţională a Legii educaţiei a reaprins discuţiile pe această temă. Ce mă enervează cel mai mult e că pe la toate posturile de televiziune nu aud vorbindu-se decât despre studierea „geografiei şi istoriei în limba maternă”. Inclusiv câţiva colegi de-ai mei au fost cuprinşi de patima naţionalismului!
Părerea mea e că se uită esenţialul. Legea educaţiei se aplică tuturor elevilor. Adică şi celui din Brăila, şi celui din Bucureşti, şi celui de la Iaşi, şi celui din Timişoara! Toţi aceşti copii vor trebui să dea examene şi la grădiniţă, şi în clasa a doua, şi în clasa a patra, şi în a şasea etc etc. Toţi aceşti copii vor trebui să facă clasa a noua în gimnaziu, deşi Dumnezeu ştie dacă şcoala la care învaţă nu va trebui să organizeze patru schimburi pentru că pur şi simplu nu are spaţiul necesar pentru aplicarea acestei prevederi a legii. Toţi aceşti copii vor avea directori, membri ai unui partid politic.Doar Dumnezeu ştie dacă vor mai face la şcoală ceva carte sau vor învăţa doar „economie politică”, portocalie eventual!
Nu, toţi vorbesc despre UDMR şi condiţiile impuse de acesta Guvernului Boc. Nimeni nu vorbeşte de faptul că astăzi ghiozdanului unui puşti dintr-a-întâia cântăreşte două tone din cauza caietelor, câte cinci pentru fiecare materie. Nimeni nu vorbeşte despre faptul că tonele de maculatură cu coperţi frumos colorate nu îi ajută pe copii mai mult decât o făcea pe vremuri un simplu caiet dictando sau de matematică, dar că aceste caiete sunt necesare unor băieţi deştepţi care şi-au deschis o tipografie! Nimeni nu vorbeşte despre rata abandonului şcolar, aflată într-o continuă creştere din cauza situaţiei economice din ce în ce mai grea a părinţilor. Nimeni nu vorbeşte… despre atât de multe lucruri care ne privesc pe noi toţi, nu doar pe o categorie minoritară a populaţiei!
Da, toţi o dau cu „istoria şi geografia” în sus, „istoria şi geografia” în jos. Însă nimeni nu vorbeşte despre subfinanţarea acută a sistemului ROMÂNESC de învăţământ, dar nici despre suprafinanţarea prevăzută în această lege pentru minorităţi. Nimeni nu vorbeşte despre faptul că nouă, tuturor românilor, ni se închid şcolile unde copiii noştri învaţă.
Da, toţi sunt ocupaţi să vadă dacă Nagy Istvan e acelaşi cu Ştefan cel Mare şi dacă prin Arad curge râul Marosszék sau doar Mureşul!
Sursa: http://dianatusa.ro/
Mihai Voicu: Temă de gândire
Nu are rost să ne prefacem. Curtea Constituţională, după modificarea componenţei sale prin abuz în ultimele luni, funcţionează mai degrabă în logică politică. Iar din această perspectivă era ilogic să ne aşteptăm la admiterea contestaţiei pe subiectul angajării răspunderii guvernului pe legea educaţiei.
Informaţia, prezentată sec, arată că balanţa a fost înclinată de un judecător numit de preşedintele Băsescu.
Mai departe este loc de presupuneri, de speculaţii, de calcule. Nu le fac eu şi, în general, nici opoziţia nu are nevoie să facă asta. În fond este suficient să ne bucurăm pentru că am câştigat un lucru important, continuarea dezbaterii parlamentare pe un subiect important.
Alţii trebuie să gândească şi să tragă concluzii. UDMR.
Sursa: http://mihaivoicu.wordpress.com/
Valeriu Zgonea: Premierul Boc trebuie să plece
Curtea Constituţională a hotărât astăzi, 3 noiembrie 2010, că Legea Educaţiei pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea săptămâna trecută este neconstituţională. Pentru a doua oară în mai puţin de un an, guvernul condus de premierul Boc, profesor de drept constituţional, încalcă legea fundamentală a ţării. România nu poate avea în fruntea guvernului său un prim-ministru care a încălcat cea mai importantă lege a ţării. Acest lucru subminează credibilitatea statului român într-un moment în care Guvernul ţării are nevoie de legitimitate şi stabilitate. Premierul Boc afectează grav stabilitatea instituţiilor din România. Premierul Boc trebuie să îşi dea demisia.
În calitate de deputat în Parlamentul României, îi cer preşedintelui Traian Băsescu să iasă în faţa opiniei publice şi să solicite demisia prim-ministrului Emil Boc. El este cel care l-a numit în funcţia de prim-ministru, el este cel care trebuie să îi spună acum că a venit timpul să plece. Preşedintele României are datoria de a apăra Constituţia ţării, inclusiv de un prim-ministru care a încălcat în mod repetat legea fundamentală. Dacă Băsescu nu îi cere demisia premierului Boc, atunci se face părtaş la încălcarea Constituţiei României.
În orice stat de drept, cei care încalcă legea trebuie să plătească. Şeful Guvernului a încălcat legea ţării, iar pentru acest lucru el trebuie să îţi dea demisia. Premierul Boc nu poate să vină în faţa milioanelor de salariaţi şi să le ceară să accepte prin lege reducerea cu 25% a salariilor, în vreme ce el încalcă cea mai importantă lege a României, Constituţia. Emil Boc trebuie să plece.
Sursa: http://zgonea.ro/