Ultimele invective aruncate de Evgheni Prigojin comandanților armatei ruse au vizat ”ascunderea” dificultăților cu care se confruntă în fața unei contraofensive ucrainene despre care până și presa occidentală scrie că este lentă. Prigojin spune că ”Rusia se va trezi într-o zi și va realiza că Crimeea este ucraineană”.
Prigojin este liderul Grupării Militare Private Wagner, cea care a avut un rol decisiv în ocuparea localității Bahmut, după un masacru care a durat luni de zile. Inclusiv președintele Vladimir Putin a recunoscut importanța mercenarilor Wagner în bătălia pentru Bahmut. În timpul acestor lupte, Prigojin s-a remarcat prin disputele pe care le-a avut cu vârful ierarhiei militare ruse, dar și cu președintele cecen Ramzan Kadîrov și personaje din cercul apropiat al lui Vladimir Putin. După ocuparea Bahmutului mercenarii Wagner s-au implicat într-un schimb de focuri cu militarii ruși și l-au capturat pe comandantul unei brigăzi ruse, pe care l-au forțat să declare că era sub influenta alcoolului când a ordonat foc asupra Wagner.
Același Prigojin a tunat și fulgerat când dronele ucrainene au atins suburbia moscovită Rublyovka, o zonă locuită de elitele ruse. Atunci, Priigojin i-a numit pe rezidenții de acolo ”gunoaie” și „porci” care nu fac nimic în timp ce Moscova este atacată.
Controversele au mers până la acuze că Prigojin ar colabora cu serviciile secrete ucrainene, lucru pe care Prigojin l-a infirmat într-un mod sarcastic. Prigojin a răspuns în același fel la o solicitare a publicației Politico.eu de a explica cum a ajuns tehnica militară în posesia forțelor ruse. ”Am o ultimă rugăminte. Deci: F-35. Dacă este posibil, am vrea să cumpărăm avioanele via Noua Zeelandă. Vor trebui să realimenteze în Hawaii pentru a ajunge în Rusia, însă nu cred că este o problema”, le-a spus Prigojn ziariștilor de la Politico, iar apoi a amintit de traficantul de arme Viktor Bout, recent eliberat de SUA, într-un schimb de deținuți. ”Sunt sigur că-l cunoașteți pe Viktor Bout. Am vorbit cu el – e pregătit să asigure aceste livrări”.
Pentru o bună parte din publicul rus, ironia neagră a lui Prigojin este foarte apreciată, iar asta adâncește și mai mult o dilemă: Prigojin lucrează pentru președintele Putin sau împotriva lui?
În primul rând, este de remarcat că Gruparea Wagner este prezentată ca un fenomen pur rusesc și extrem de malign. Nimic mai fals. În timpul războaielor din Afganistan și Irak, presa americană scria că au fost momente când au luptat mai mulți mercenari decât militari americani. Black Water, entități desprinse din Halliburton, Triple Canopy și alte asemenea companii au asigurat mii și mii de mercenari pentru războaiele SUA. Ca și în cazul relației Moscova-Wagner, Statele Unite au putut sa nege rolul, excesele, până și prezența acestor forțe pe teren mult mai ușor decât o puteau face în cazul militarilor armatei regulate trimiși la război. Ca și în cazul Rusiei, liderii companiilor militare private ce au colaborat cu Pentagonul au câștigat influență la Washington – cazul lui Eric Prince (fostul șef al BlackWater) este cel mai cunoscut. Diferența ține, într-adevăr, de faptul că acest companii private sunt În afara legii în Rusia.
Dincolo de acest aspect, comentatori care cunosc bine Rusia, precum Mary Dejevsky, fostă corespondentă a The Times la Moscova în timpul Războiului Rece, consideră că lui Prigojin i s-a mai încredințat un rol, pe lângă cel de a furniza carne de tun la Bahmut – el trebuie să fi o supapă de siguranță pentru opoziția anti-Putin.
Cum arată această opoziție? La începutul lunii iunie, la Bruxelles, a avut loc o conferință a opozanților regimului Putin. Ar fi trebuit să apară un front comun, însă evenimentul nu a făcut decât să adâncească și mai mult sciziunile. Unii opozanți vor doar o Rusie mai puțin coruptă, alții vor de-putinizare radicală și de-imperializare, mergând chiar până la interzicerea publicării și studierii clasicilor literaturii ruse, pe motiv că sunt reprezentanții unei culturi imperiale.
La evenimentul de la Bruxelles au participat fostul oligarh Mihail Hodorkovski, Maxim Katz (unul dintre mai tinerii opozanți anti-Putin de la Moscova, fost jucător profesionist de poker), șahistul Gary Kasparov, avocatul Mark Feyghin (un activist pentru drepturile omului care a reprezentat în fața instanțelor ruse gruparea Pussy Riot). Hodorkovski a primit tribună în Politico.eu, unde și-a expus viziune despre Federație Rusă post-Putin. Relatările prese vestice despre conferința de la Bruxelles sunt puține și palide, pentru că evenimentul a arătat cât de scindată este opoziția rusă. FBK, organizația lui Alexei Navalnîi, opozantului numărul unu al regimului Putin, închis acum in Rusia, a refuzat să participe, nu a vrut să se asocieze cu opoziția din exil. Presupușii lideri ai Legiunii Rusia Liberă (care a revendicat atacuri inițiate din Ucraina supra localităților de graniță din Rusia) nu au fost invitați de opoziția în exil. În plus, Hodorkovski a folosit interviurile pentru presa occidentala mai mut pentru a-l critica pe Navalnîi decât pentru a încerca o unire a opoziției; a subliniat mereu cât de periculoasă este dorința lui Navalnîi de a crea un partid revoluționar care sa preia puterea in Rusia, spre deosebire de planul sau de trecere la o republică parlamentară. Opozanții lui Putin nu au făcut decât să arate rușilor și lumii cât de instabilă ar fi Rusia condusă de ei.
Pentru acea parte a populației care nu simpatizează opoziția, dar care este nemulțumită de mersul războiului din Ucraina există Evgheni Prigojin și ieșirile sale nervoase împotriva elitelor de la Moscova și a liderilor militari. În urmă cu câteva săptămâni, Prigojin a făcut mai multe vizite în orașe din Rusia, generând speculații că ar putea căuta lansarea în competiția politică. Numai că, în interviurile sale, Prigojin a început să le vorbească rușilor despre dorința de a institui un regim precum cel nord-coreean, cu mobilizare generală pentru război, cu militarizarea economiei, raționalizarea produselor, restrângerea drepturilor.
Astfel, cu alegerile parlamentare programate în 2023 și cele prezidențiale în 2024, opoziția rusă în exil a reușit să se autodiscrediteze, în timp ce Evgheni Prigojin îi sperie până și pe rușii radicali cu viziunile sale dictatoriale. În acest context, Vladimir Putin poate lesne să se prezinte drept alternativa rațională la conducerea Federației Ruse.
Merită însă luat în seama și avertismentul lui Mary Dejevsky, amintită mai sus: ”Spectrul unei Rusii post-război și probabil post-Putin, cu miliții care jefuiesc și se lupta pentru teritorii, pare unul îndepărtat în acest moment. La fel pare și reeditarea războiului civil de după revoluția bolșevică sau a războiului civil care a fost evitat, din fericire, după prăbușirea URSS. Însă rolul important oferit Grupării Wagner și datoria pe care Kremlinul va trebui să i-o plătească la finalul războiului din Ucraina anunță nori negri la Moscova”.
Nu era greu de prevăzut că Prigojin cu Zelenski se vor înțelege, dacă nu în rusă, atunci în idiș , că doar îs de-o făptură și de-o mamă, vorba cântecului astfel că Putin a făcut o descindere rapidă la unul din sediile Wagner confiscând vreo 140 milioane de dolari, astfel că mercenarul a fost nevoit să întoarcă armele mai repede decât era prevăzut. Numai că KGBistul Putin nu putea fi luat prin surprindere de această întoarcere a armelor fostului vânzător de hotdoguri, acum specialist în vânătoare de oameniși în înaltă trădare și în scurt timp mercenarul își va lua tălpășița ( probabil odată cu celălalt companion , Zelenschi) spre bârlogul iudeo-american !
Jalnică propaganda din massmedia, care se va fâsăi urgent chiar de la vârf ! 😉