Emil Boc şi-a dat trei autogoluri de zile mari

Premierul Emil Boc susţine de două zile că, în situaţia în care Mircea Geoană continuă să blocheze procedura privind moţiunea de cenzură prin care să atace angajarea răspunderii guvernului pe Legea educaţiei naţionale, va solicita oficial demiterea preşedintelui Senatului. Prin această afirmaţie prim-ministrul României dă dovadă că nu cunoaşte nici legislaţia şi nici Constituţia.

Oare Emil Boc nu cunoaşte legislaţia şi principiile Constituţiei?

Premierul Emil Boc şi-a ieşit din pepeni şi a făcut următoarea declaraţie: „Guvernul va continua procedura angajării răspunderii pentru Legea educaţiei, Parlamentul fiind obligat să stabilească data moţiunii de cenzură, iar pentru Mircea Geoană se va solicita oficial înlocuirea de la conducerea Senatului dacă mai boicotează procedura (…) Decizia Curţii Constituţionale în cazul Legii educaţiei este clară, explicită şi trebuie respectată, presupunând practic că procedura angajării răspunderii Guvernului continuă, iar moţiunea de cenzură trebuie prezentată, dezbătută şi votată de Parlament”. Prin această declaraţie, premierul Emil Boc îşi dă trei autogoluri de zile mari. În primul rând, în calitate de membru al guvernului, nu poate cere nici o demisie din vreo funcţie a vreunui parlamentar. Nu are acest drept şi aici dă dovadă că nu cunoaşte (sau nu vrea să respecte) principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat. În al doilea rând, Emil Boc fie nu ştie, fie ştie, iar atunci declaraţia sa ţine de propagandă sau manipulare, preşedintele unei Camere a Parlamentului nu poate fi revocat din funcţie decât de partidul care l-a propus, iar înlocuitorul nu poate fi decât tot un senator al PSD. Acest lucru este legiferat prin Decizia 601/2005 a Curţii Constituţionale, care a anulat articolele din regulamentul Senatului prin care preşedintele instituţiei putea foarte uşor să fie revocat. (În primăvară, când senatorii coaliţiei majoritare au mai încercat să îl revoace pe Geoană, democrat-liberalii au afirmat că, în 2008, PSD fiind în coaliţie cu PDL, Geoană a fost desemnat în funcţia de preşedinte al Senatului fiind propus de ambele partide. Şmecheria nu a ţinut, deoarece s-a prezentat stenograma plenului din 19 decembrie 2008, unde Radu Berceanu spune fără echivoc că grupul parlamentar al PDL nu are nici o propunere pentru funcţia de preşedinte – n.a.) În fine, Emil Boc afirmând că Decizia CCR este „clară şi explicită” dovedeşte în primul rând rea credinţă, pentru că punerea în aplicare a unei Decizii a CCR se face doar după publicarea ei în Monitorul Oficial, ceea ce încă nu s-a întâmplat. Să ne aducem aminte că doar cu trei săptămâni în urmă, când CCR a decis că „asumarea răspunderii este neconstituţională”, acelaşi Emil Boc susţinea (şi avea dreptate atunci) că nu se pronunţă până nu apare în Monitorul Oficial motivarea CCR.

Contraatac: UDMR ar putea deveni nefrecventabilă

Cum e premierul, aşa şi vicepremierul. Ameninţări cu demiterea lui Geoană a proferat şi liderul UDMR, Marko Bela. Culmea, preşedintele Uniunii este, neîntrerupt, senator din 1990. El ar fi trebuit să ştie pe de rost regulamentul Senatului şi să nu facă astfel de declaraţii. La ultima dintre ele i-a răspuns vineri Geoană. „UDMR s-ar putea să devină nefrecventabil pentru viitor. Într-un fel îşi garantează faptul că pretenţiile din această lege angajată de Guvern de o maniera neconstitutională vor fi refuzate şi ne obligă ca la prima particpare la Guvern a PNL, a PSD, să nu le luam în considerare”, a spus Geoană. (Joi seara, şi liderul PNL, Crin Antonescu, a mers pe aceeaşi linie: „Dacă trece varianta legii prin angajarea răspunderii, primul act când vom veni la guvernare va fi abrogarea ei, iar UDMR riscă să devină total nefrecventrabil dacă nu îşi modifică atitudinea de acum”.) Mircea Geoană în replica sa a mai spus: „Le atrag atenţia celor din UDMR că în Slovacia, unde există o minoritate maghiară de 12%, vechiul partid reprezentând comunitatea maghiară nu a mai intrat în Parlament, a intrat noul partid al maghiarilor, adversary al primului. Asta trebuie să le dea de gândit liderilor UDMR”.

Ce prevedea Regulamentul Senatului

Art. 30 alin. (1) – „Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări:

a) încalcă prevederile Constituţiei;

b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului şedinţelor comune.

(2) Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor”

Ce a decis Curtea Constituţională

Decizie nr. 601 din 14/11/2005

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1022 din 17/11/2005

Constată că sunt neconstituţionale următoarele prevederi din Regulamentul Senatului:

1. Art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului contravine art. 24 şi art. 64 alin. (5) din Constituţia României, întrucât încalcă dreptul la apărare şi instituie posibilitatea ca în locul preşedintelui Senatului, ales la propunerea unui grup parlamentar şi revocat cu titlu de sancţiune juridică, să fie ales un nou preşedinte al Senatului din alt grup parlamentar decât cel care l-a propus, prin încălcarea principiului configuraţiei politice;

2. Art. 30 alin. (2) din Regulamentul Senatului contravine art. 64 alin. (5) din Constituţia României deoarece, cu ignorarea principiului configuraţiei politice, instituie revocarea preşedintelui Senatului prin retragerea sprijinului politic, la cererea altui sau altor grupuri parlamentare decât grupul parlamentar care a propus alegerea lui.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.