Emil Constantinescu: Criza sanitară mondială, o şansă istorică pentru un nou proiect politic global

Emil Constantinescu a susţinut un discurs în deschiderea reuniunii Cum va arăta lumea după pandemie? (How will the World look like after the Pandemic?), desfășurată ca video-conferință, organizată de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și Rețeaua Universităților de la Marea Neagră

Dacă vrem să înțelegem cum va arăta lumea după pandemie ar trebui mai întâi să înțelegem prezentul pe care-l trăim și să învățăm din lecțiile trecutului apropiat, a afirmat fostul preşedinte.

„Ultimele luni au evidențiat două aspecte majore cu caracter pozitiv: responsabilitatea personală a oamenilor care, indiferent de regimul politic, calitatea administrației, gradul de dezvoltare economică și socială și convingerile religioase, au dovedit o înaltă responsabilitate civică, și modul în care progresul în tehnologia comunicării poate fi util în cazul unei pandemii.

În același timp, s-a putut vedea mediocritatea liderilor politici, ineficiența sistemului economico-financiar bazat pe obținerea profitului, în rezolvarea problemelor de sănătate publică, limitele științelor medicale, ale științei în general, precum și riscurile unor tehnologii scăpate de sub control. Două basme care ne-au însoțit copilăria, cel al Împăratului fără haine și cel al Ucenicului vrăjitor, par a fi transpuse în realitatea zilelor noastre.

Privind retrospectiv, primele două decenii ale secolului XXI, vedem că omenirea a trecut prin două crize: criza globalizării terorismului, începând cu 11 septembrie 2001 și criza financiară din 2004-2009. După fiecare din aceste crize s-a spus, cum se spune și în actuala criză, că ”lumea nu va mai fi la fel”. Dar experiența postcriză a arătat că lumea a rămas aceeași, iar, în timp, lucrurile chiar s-au înrăutățit. Acțiunile represive după atentatul din 11 septembrie nu au pus capăt terorismului; din contră, mișcările teroriste s-au intensificat, pentru că soluțiile s-au rezumat la intervenții militare externe și la intensificarea măsurilor de securitate pe plan intern și nu la un efort general pentru crearea unei culturi a păcii.

Efectele dezastruoase ale crizei economice din 2004-2009, provocată de politicile bancare nesăbuite nu au fost suportate de bănci și de sistemul financiar bancar care a jucat un rol esențial în propagarea sa. Agențiile de rating nu au fost decredibilizate și învinuite iar sistemul existent a continuat neperturbat, creând astfel premisele unor crize similare în viitor. Cetățenii trădați de administrație au fost cei care au avut de suferit, fiind obligați să suporte costurile crizei”, a arătat Emil Constantinescu.


„Mediul academic: antrenor și arbitru al jocului politic

Complexul militar-industrial, leadershipul – politic, sistemul financiar s-au dovedit incapabile de a face față acestor crize. Nu ne putem aștepta să o poată face astăzi.

Când Marea Criză Economică din 1929 a lovit lumea, Albert Einstein comenta că o criză nu poate fi soluționată de către cei care au cauzat-o. De aceea sunt convins că atât timp cât politica și administrația sunt dominate de mediocritate și populism, iar mediul economic este axat strict pe maximizarea profitului, îi revine mediului academic obligația de a formula o strategie care să protejeze omenirea, cetățenii și democrația deopotrivă și să controleze cum progresul tehnologic și cercetarea biomedicală pot asigura binele limitând efectele negative. Guvernele actuale, obsedate de respectarea reglementărilor de prevenire a răspândirii virusului și de restricțiile bugetare, văd copacii, dar nu mai văd Pădurea. A venit vremea ca mediul academic și oamenii de știință să se angreneze într-o dezbatere asupra viitorului societății umane. Într-o lume a globalizării, când principalii actori sociali sunt interesați doar de atingerea unor țeluri care corespund propriilor interese, singura voce critică este cea a mediului academic, care poate fundamenta o analiză capabilă să abordeze problemele economice, sociale, culturale, educaționale, morale în conexiunea lor.

Avem astăzi responsabilitatea de a lucra împreună pentru binele comun, în virtutea răspunderii sociale imediate de a preveni abuzurile care se pot petrece ca rezultat al stării de urgență sub care se află cea mai mare parte a lumii. Aș vrea să fiu bine înțeles. Nu am în vedere implicarea directă în politică. Momentul 1989-1990, când elitele intelectuale din Europa de Est au mobilizat milioane de oameni care au pus capăt regimurilor dictatoriale și Războiului Rece a rămas unic în istorie. În opinia mea, fenomenul popoarelor eliberate care au ales rectori de universități, scriitori, filozofi și savanți ca primii șefi de stat și guvern democrați nu se mai poate repeta în secolul actual.

În contextul actual al manipulării opiniei publice de grupuri financiare, vizibile sau oculte, și degradării climatului social, reprezentanții de vârf ai mediului academic contemporan nu pot fi jucători, dar sunt chemați să fie antrenori și arbitri ai jocului politic.

Cercetarea științifică și (in)corectitudinea politică

Între sfera academică și cea politică poate exista o conlucrare benefică. Politica, pentru a răspunde provocărilor unui timp al schimbărilor rapide, se poate inspira din știință pentru a se organiza în respectul unor valori comune: dialogul autentic și echilibrat care favorizează schimbul de idei, respectul față de adevăr. Spațiul academic poate fi privit ca un precursor și un model de cooperare fără excluși și marginali. Solidaritatea intelectuală poate constitui un fundament pentru construirea unei noi arhitecturi politice mondiale.

Are mediul academic ceva de învățat de la Politică? Cu siguranță. Poate învăța de la succesele și mai ales din eșecurile din mediul politic să devină mai prudent în imaginarea unor proiecte politice, economice și sociale pentru care nu există studii serioase de impact și cu care sunt însărcinați să le realizeze alții din afara lui. Din experiența oamenilor de stat, universitarii și savanții pot înțelege ce înseamnă să răspunzi pentru decizii care privesc viața, libertatea și uneori moartea a milioane de oameni și care pot duce la prăbușirea, nașterea sau progresul unor state. Să nu uităm că pentru aceste decizii oamenii de stat pot plăti cu cariera lor, cu libertatea sau chiar cu viața.

Mediul academic și universitar trebuie curățat de virusul populismului și reafirmată misiunea științei: căutarea adevărului. Cercetarea științifică nu se subordonează corectitudinii politice, adevărul științific nu este certificat de numărul de linkuri sau de voturi. Dar pentru a reda mediului academic poziția de model intelectual și moral din care a fost detronată în ultimele decenii trebuie remediate compromisurile pe care cercetarea științifică și cercetarea superioară le-au acceptat în numele finanțării sau vizibilității. Modul de utilizare a descoperirilor științifice spre binele general și în respectul valorilor universale este o răspundere morală față de societate în ansamblul ei, cu atât mai mult într-o epocă a descoperirilor digitale care amenință să nulifice componenta umană, ducând la automatizarea societății.

În opinia mea, dezbaterea trebuie să aibă două direcții. Prima trebuie să se axeze pe responsabilitatea mediului academic și a oamenilor de știință de a formula o strategie durabilă capabilă să valorifice progresul științific și tehnologic.

Cea de-a doua direcție trebuie să abordeze aceste progrese dintr-o perspectivă etică și morală. În această privință, nu poate suferi amânare dezbaterea unor subiecte critice precum inteligența artificială și ingineria medicală. Am convingerea că o astfel de dezbatere este esențială, cu atât mai mult în aceste vremuri de criză, când trebuie apărate valorile fundamentale ale omenirii.

Criza sanitară mondială și măştile ei

Actuala criză sanitară mondială trebuie examinată sub toate măştile ei: economică, politică, socială, morală. Sensul pe care mass media i-l dă în mod curent este cel al unui cataclism sau dezastru. În vechea cultură chineză, ideograma pentru criză semnifica, în acelaşi timp şi pericol şi şansă.

Ce şansă? Şansa unei schimbări. A cui? A sistemului. A cărui sistem? A sistemului politic şi economic actual. În ce măsură este posibilă? Pentru moment înțelegem că nu se poate renunța la sistemul financiar actual în lipsa unui concept alternativ funcțional, dar poate fi îngrădită lăcomia băncilor, nu se poate renunța la sistemul de securitate, dar pot fi limitate abuzurile lui. Asta nu înseamnă că o schimbare nu trebuie pregătită, pentru că recenta criză sanitară a lăsat să se vadă ceva mai profund: ruptura dintre actualul sistem politic şi economic globalizat şi modelul cultural care l-a definit la începuturile sale.

Grav este că ruptura dintre economia reală şi cea speculativă, pe de o parte, şi dintre administraţia birocratizată şi cetăţeni, pe de altă parte, a afectat un element esenţial atât pentru democraţie cât şi pentru economia de piaţă: încrederea cetăţenilor. Există riscul ca nemulțumirea populară, blocată în perioada pandemiei, să alimenteze mișcările fără ideologie, fără lideri, ale unor persoane fără identitate, mobilizate pe rețele de socializare, care, profitând de anomia creată, să genereze o protestocrație care să amenințe democrația reprezentativă creând premisele derapajului spre un regim autoritar.

Pentru a recâştiga încrederea cetățenilor este nevoie de mai mult decât o reluare a dialogului social. Este nevoie de un nou model cultural pentru că nici un proiect politic nou nu poate avea succes dacă nu este precedat şi fondat pe un model cultural, bazat pe valori morale, singurele care pot crea o solidarizare a energiilor pozitive ale societăţii.

Un nou model cultural într-un viitor marcat de dezvoltări haotice şi incertitudine

Secolul XXI are nevoie de un nou model cultural care să răspundă nu numai şocurilor economice şi sociale ale globalizării, dar şi să creeze o viziune dătătoare de speranţă într-un viitor marcat de dezvoltări haotice şi incertitudine. Există acum şansa istorică de a propune un astfel de proiect.

Soluţiile politice şi economice care sunt cerute acum în mod imperativ pot fi eficiente pentru tratarea crizei pe termen scurt, dar ele vor fi ineficiente pe termen lung dacă nu vor fi utilizate resursele intelectuale necesare elaborării unui nou model cultural pentru lumea viitorului. Construirea strategiilor plecând de la politicile curente şi mai departe a viziunii viitorului plecând de la aceste strategii pe termen lung, oricât de durabile ar fi, nu înseamnă însă decât a avansa spre viitor cu spatele. Dimpotrivă, dacă vom pleca de la o viziune inspirată asupra viitorului către prezent putem avansa cu faţa spre viitor, observând din timp şi obstacolele şi pericolele pe care trebuie să le înfruntăm.

Actuala criză sanitară mondială ne distrage atenţia de la un fapt evident pe care obsesia globalizării l-a estompat: trecerea de la o lume unipolară – care a înlocuit la sfârşitul Războiului Rece lumea bipolară, marcată de confruntarea est-vest – la o lume multipolară. Această lume multipolară deschide mai multe direcţii și nici un model nu mai poate pretinde a fi o soluţie unică. O examinare critică a proiectului globalizării, care nu poate fi împiedicată, este necesară permanent, mai ales acum când pare a fi abandonat, chiar de statele care l-au inițiat, în momentul în care nu-l mai pot controla și există tentația de a se folosi de Pandemie pentru a justifica acest abandon.

O examinare critică a proiectului globalizării în lungul drum către solidaritatea mondială

Dacă vom continua să imaginăm proiecte fără să luăm în considerare anxietăţile inevitabile pe care le implică o construcţie politică care afectează viața a peste șapte miliarde de oameni, avem puţine şanse să dezvoltăm o lume puternică şi democratică. Iată de ce cred că lungul drum către o solidaritate mondială trebuie să înceapă din interiorul fiecărei naţiuni, comunităţi locale sau chiar familii. Acolo, de multe ori putem regăsi multe din contradicţiile pe care le descriem ca fiind tipice discrepanţelor dintre Nord şi Sud sau Vest şi Est pe plan mondial, dar unde putem identifica şi liantul identitar al unui ethos comun. Astfel vom putea înţelege mai bine lumea în care trăim.

Actuala Pandemie a adus cu ea o situație unică în istoria omenirii, acceptarea de către miliarde de oameni a izolării la domiciliu pe o perioadă îndelungată. Aceasta nu poate rămâne fără urmări în plan psihic. Pe de altă parte, confruntarea cu virusul și cu consecințele în plan economic și social au afectat sentimentul de certitudine inoculat atât de regimurile autoritare cât și de ,,statul bunăstării’’ al democrațiilor postbelice. Sentimentul de incertitudine care tinde să se generalizeze în prezent are rădăcini mai vechi.

Crizele de adaptare nu sunt noi în evoluţia societăţii umane, numai că în prezent se desfăşoară mult mai rapid şi pe spaţii mai mari sporind incertitudinea persoanei umane pe tot cuprinsul satului planetar. Dezvoltarea accelerată a relaţiei tehnologie – economie a zguduit sfârşitul secolului XX anunţând două şocuri: globalizarea şi explozia cunoaşterii. Ambele au amplificat cu brutalitate incertitudinea. În opinia mea, politica, aşa cum este ea concepută şi practicată în prezent, nu este încă pregatită să gestioneze enormele sfidări ce stau în faţa noastră în noul secol şi mileniu și recursul la experiența Stiinței ne poate ajuta.

Ştiinţa ca avanpost al cunoaşterii a făcut faţă, în secolul trecut, unor provocări asemănătoare printr-o adevărată revoluţie în matematică şi fizică odată cu trecerea de la geometria clasică la cea neeuclidiană şi de la mecanica newtoniană la cea cuantică. Ştiinţa a mers mereu mai departe modificându-şi şi logica, şi limbajul.

Criza limbajului ştiinţific a fost depăşită prin teoria semantică a informaţiei. Teoria mulţimilor fuzzy a creat aşa numita logică ceţoasă cu care începe studiul sistemelor cu informaţie incompletă iar cu ajutorul modelelor stocastice se pot analiza procese reale a căror evoluţie se desfăşoară conform legilor întâmplării.

Aplicaţiile s-au extins în biologie (dinamica populaţiilor); în economie (ratele de schimb); în pedagogie – psihologie (procesele de învăţare). Teoria haosului permite analiza comportamentului instabil al sistemelor dinamice neliniare la care o perturbare minoră a condiţiilor iniţiale poate conduce la traiectorii complet diferite. Ştiința a demonstrat astfel că incertitudinile pot fi descrise, reprezentate şi înţelese.

Politica – în sensul ei nobil, slujirea interesului public – trebuie să-şi asume incertitudinile viitorului, depăşind deriva populistă care degradează şi epuizează resursele proiectelor pe termen lung, si sa-l înfrunte cu un proiect politic superior. Nu este vorba de a deplasa politicul în sfera hazardului, ci de a vedea în libertatea oamenilor elementul fundamental al societăţii. Diferenţa esenţială între sistemele politice este dată de modul în care acestea gestionează incertitudinea. Îşi asumă ele incertitudinea încercând să găsească soluţii prin dialog? Sau încearcă să elimine incertitudinea prin dictatul ideologiilor, religiilor sau al banilor?

Gestiunea incertitudinii se poate face doar într-o societate deschisă. Din confruntarea cu marile mize poate izvorî un comportament care răspunde provocărilor realităţii cu respectul principilor. Când nu putem acţiona motivaţi de certitudinea reuşitei, putem acţiona din conştiinţa datoriei.

Politica în societatea cunoaşterii şi în lumea globalizată a viitorului trebuie construită ca o viziune complexă asupra viitorului, bazată pe un nou dialog asupra valorilor umane. Actuala criză sanitară mondială, care a adus în prim-plan nu averea noastră, ci viaţa noastră, ne impune cu brutalitate să optăm între a avea sau a fi. Este nevoie de crearea unui nou arbitraj între putere şi cunoaştere, care să reconfigureze un cadru în care fiecare individ să poată nu numai să fie, ci şi să devină”, consideră Emil Constantinescu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Author

33 de Comentarii

  1. Da bre! Dar un referendum real privind „cotropirea si ocupatea” pe timp de pace a unei tari ‘pretene si partenere’ nu ar fi normal?! Destul ca toate maltrapalzacurile facute de voi politicienii au fost fara un referendum popular, de parca doar voi scaunarii locuiati si traiati in aceasta tara, restul locuitorilor, a populatiei originara din Romania nu conta! Dupa ce „balamutii” jurnalisti au scris articole, gem „romanii iau cu asalt granitele Romaniei” sau „Romanii forteaza granitele Romaniei”, acum apar adevaratele manevre la nivel inalt! Deja Consanta are definitiv, Brasovul cu zona Cincu, Clujul cu zona lui, hai si cu Sibiul in ultimele zile, ocupat tot de preteni si parteneri, in liniste bazata pe hOrdonante pnl-cotro! Halal!

  2. Milica, stai naibii jos si lasa-ne in pace. Avem destule necazuri si fara un cistigator la loteria istoriei unei tari necajite, un mediocru cu ifose care inghite o pensie uriasa, are vila la sosea, masina si garda de la SPP si, in general, este socialmente mult peste limita reala a capacitatilor sale intelectuale si morale reale. Esti marea greseala a Seniorului, care stia cite parale faci, dar a fost obligat de imprejurari si nevolnicii din jurul lui, plus acoperitii, sa te propulseze.

  3. Dupa 25 de ani, acest instrument isi expune teoriile coafate frumos care se varsa intr-o singura sintagma: Noua Ordine Mondiala.
    Criza ca oportunitate…haosul ca premiza a ordinii…Ordo ab chao.
    Dupa 25 de ani, Constantinescu se ‘destainuie’: crizele astea domle, trebuie sa le rezolvam cumva, ia sa-l intrebam pe Gordon Brown mai bine….ah,da, ce-ar fi sa instauram o noua ordine?
    Terminati cu prostiile astea, ca se vede prin voi ca prin sticla. Daca ploua, trebuie guvern mondial; daca nu ploua, trebuie guvern mondial.
    Ne-am plictisit…scoateti-va MASTILE odata, ca tot era vorba de pandemie.

  4. O fraza-cheie:
    >> Politica – în sensul ei nobil, slujirea interesului public – trebuie să-şi asume incertitudinile viitorului, depăşind DERIVA POPULISTA care degradează şi epuizează RESURSELE PROIECTELOR PE TERMEN LUNG, si sa-l înfrunte cu un PROIECT POLITIC SUPERIOR. <<
    NU, domnule Constantinescu, nu e nicio 'deriva populista', pur si simplu popoarele isi vor statele inapoi, deturnate si capusate de voi. Si despre ce 'proiecte pe termen lung' ar fi vorba anume? De unde stii d-ta care proiect e 'superior' si care nu? Ai aflat cumva din 'teoria multimilor fuzzy'? (hai ca a fost bine cu copy-paste de la think-tank-urile binecunoscute, destul de relevant).
    Domnilor, lasati gargara. Statul roman, ca si multe altele, e deturnat demult si voi detineti puterea reala, de facto.
    Iar acum vreti LEGITIMAREA puterii uzurpate. Asta e tot…

  5. Este si el o secatura-impostor,securist-semidoct intelectual!
    De fapt toti presedintii Romaniei merita aceste calificative!

  6. … să deschidem balcoanele minți(i) spre o nouă perspectivă globală.

  7. Aiurea! Emil va fi singurul presedinte ai acestor ani, dupa Ceausescu, care va fi retinut de istorie peste o suta de ani. Are realizari in premiera istorice pentru Romania.

  8. Ce mai face securitatea care te-a invins si care a distrus PNT?
    Cand vei raspunde la aceasta intrebare, poti iesi intre oameni.

  9. Un intelept printre intelepti!
    Se stie din antichitate,caruta cu intelepti s-a rasturnat in Dacia..
    Azia,trebuie sa recunoastem,avem la intelepti de putem da si la altii…

  10. Un intelept printre intelepti!Ce Soros,ce Gates,iata, si Romania naste intelepti
    Se stie din antichitate,caruta cu intelepti s-a rasturnat in Dacia..
    Azi,trebuie sa recunoastem,avem la intelepti de putem da si la altii…

  11. Ce i-a lovit, si au invitat persoane care au capacitatea de a le explica. In razboi, prostii pierd intotdeauna. Informatia, este aur curat….. NWO, nu are nevoie de oameni care nu sunt de-ai lor, nu conteaza trecutul lor, ca: au fost presedinti ori, orice pe planeta. Nu faci parte din gasca
    Esti Out.

  12. Nu cumva Levantul, se ocupa si de trnsfugul WeiSSel, si de legile antinationale puse la cale de Zoie Petre? Numai avem tarani, cei mai manipulati, de li s-a luat totul (pina si ouale le Numara Ana Pauker), mutat la oras, si din nou la sate, dar pentru ca s-au furat uneltele, fara alt ajutor, este nevoit sa culeaga stevia in Germania, etc…Elita reala, intelectuala ucisa la Canal, inchisori, etc…am inlocuit-o cu surrogate, majoritatea de sorginte bolshevica, de au ajuns Baroni, sugind bani de la Buget ca acest Levant. Pe tarani nu avem cum sa-I mai cream, poate in eprubeta, pentru ca nu este un Program National Roman, fiind fericiti ca strainii ne iau tot. Astea sunt mai importante, decit limba de lemn. Se pare ca ajungem se unde am plecat, si se simpte miros de emanatii, generat de microbii Planetei care nu ne mai suporta, avind si noi soarta Dinosaurilor…
    O zi buna,
    Con

  13. Ha Ha Ha ! Sa-l auzi pe Miluta Costica vorbind despre mediocritatea liderilor politici este de tot rasul.
    Ce pacat ca nu pot gusta asta decat romanii !….

  14. Agenti globalisti nu renunta la a controla lumea. Constantinescu profesor de geologie dupa cate stiu mai bine ne vorbea de bogatiile sibsolului romanesc furate de globalisti.

  15. Toate epidemiile, crizele economice si lantul aproape neintrerupt de razboaie dovedesc ca bogatii, profitorii, egoistii, hraparetii au condus si conduc Lumea prost si necinstit. Totul pentru ei! In felul acesta oamenii s-au distantat intre ei economic(unii foarte bogati si multi foarte saraci). In plus, prin actiunea lor agresiva si nesabuita, pentru a deveni tot mai bogati au distrus echilibrul natural. Virusul cu coroana pare a fi o reactie de aparare a naturii impotriva acestei agresiuni. Aparent distantarea sanitara dintre oameni este determinata de virusul cu coroana, dar daca analizam tot lantul de determinari, observam ca distantarea sanitara este cosecinta agresiunii fata de natura si distantarii economice dintre oameni. Imperii sau alte forme de globalizari au fost si vor mai fi. Forme de nationalism au fost si vor mai fi. La fel au fost si vor mai fi lupte pe viata si pe moarte pentru avere, privilegii si putere. „Toate-s vechi si noua toate;”scria M. EMINESCU.

  16. Emil Constantinescu este principalul VINOVAT pentru distrugerea CONVENTIEI DEMOCRATE , a PNT-CD si dezechilibrarea Parlamentului in favoarea Bolsevicilor lui Ion Iliescu ! Prin refuzul tafnos de a candida la un al doilea mandat si de a fi Predintele CDR , a usurat actiunea PDSR de a distruge Conventia Democrata ! Erau sanse mici sau inexistente de a mai castiga Presedintia , dar oamenii ar fi votat CDR si raportul de forte in Parlament era altul ! Milica a facut pe ofuscatul , si-a pus palma-n tuhas si dus a fost ! Ion Iliescu recunoscator , i-a dat o jucarie prin care mort-coptul dupa Rona Hartner sa-si etaleze toata grandomania si infatuarea : Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului ! Un cal verde pe perete !

  17. Nu uitati ca in 1998 Milica a primit Premiul Kalergi, cat despre mediocritatea in poltica Milica mai bine s-ar ascunde.

  18. Profesor a ajuns dupa 1989!
    Daca nu era tot un prapadit de lector universitar,fara doctorat si secretar de partid pe facultate!
    Deci a fost o nulitate ca multi altii de dupa 1989!

  19. De la geologie pana la Filosofie politica si Geopolitica se poate tranzita conceptual. Dl Constantinescu a fost candva invins de „Sistemul” pe care il critica…Cauta vreo revansa sau ne da doar un semn din intelepciunea levantina a domniei sale? Ca futurolog intra in concurenta cu dl A.Marga, fostul ministru al educatiei…
    Atunci cand sute de mii, milioane de persoane vor ieși în stradă în orașele din întreaga ROmanie,din intreaga Europa protestând împotriva restricțiilor legate de plandemia coronavirus și impotriva încălcărilor în lant ale drepturilor constituționale, ale libertaților, atunci cred ca putem sa vorbim rational,responsabil, de schimbarea cursului Viitorului social.
    Prin Europa bogatilor deja exista contestatari si protestatari care acuză deschis guvernele că au inventat obstructii, restrictii, coronavirusul, au conspirat pentru a impune reguli asemănătoare dictaturilor. In Germania furia contestatarilor este concentrată asupra tuturor, de la cancelarul ” Mutti” Merkel și la ministrul Sănătății Spahn, până la virologii și epidemiologii de serviciu care îi consiliaza pe politicieni. Bill Gates, Soros si altii sunt înfățișati la manifestații ca o figuri malefice, acuzati de ” inginerii” în sistemul de sănătate pentru a obține dominația la nivel supranational,mondial.

  20. Concluzia președintelui Constantinescu despre primele două crize este corectă. La fel si ideea lui Einstein “O criză nu poate fi soluționată de cei care au provocat-o “ . atunci:“Criza sanitară mondiala, o șansa istorică pentru un nou proiect politic global” ? este oare posibilă ? continuând globalizarea condusă de stăpânii oculți ai capitalului mondial evident nu !

  21. Milica ciocu mai mic cu populismu’.
    Ai castigat alegerile lasand sa se inteleaga ca tu estiu chei catre „ajutoare” ca sa traim „ca-n West” Apoi ai zic ca „inainte sa ne fie mai bine treucie sa ne fie mai rau” de parca Ceasca ne facuse [rea mulot bine in anii 80!!!! Si ca rezulata al eforturilor tale si ale celro 15.000 specialisti in vara lui 1999 ajunsesem sa am 57$ pe luna. Adica sub pragul de saracie stabilit de ONU! (2 $/zi). In 96 aveam 93…

    Deci ciocu mic ca numa gura e de tine …

  22. politica a ajuns azi piatra de moara de gitul umanitatii. sistemul politic este mort si devenit anacronic prin tinerea lui, in mod artificial, in viata. e vremea pragmatismului social, in favoarea vietii. ajung 2000 de ani de crime si lupta pentru putere!

  23. Luați-i pe toți cei care nu mai pot fără noua ordine mondială obligatorie și băgați-i într-un țarc să și-o administreze unul altuia cum se pricep mai bine și evident să se bucure de toate avantajele ei; așa ne vor lămuri și pe noi imediat de măreția ei…

  24. Emil Constantinescu sau dupa razboi, multi viteji se-arata. Nulitatea (si, ca presedinte, provocatorul) cu pretentii.

  25. Sunt indivizi, fosti presedinti si premieri, a caror aparitii publice nu-si gasesc rostul, cu atat mai putin se justifica acordarea unor spatii publicitare.

  26. Despre clona lui Ilici Iliescu-Genocid pe filiera Seku, Emilutz Tzapul, an scris de cate ori a fost necesar! A fost prima diversiune de proportii a Seku rebotezata in fostele Directii, bineinteles, in paralel cu „mineriadele”!Scopul fiind clar, crearea unei „opozitii” serioase si a unui „opozant” purtator credibil de „drapel”, Rmilutz si-a jucat cu maiestrie rolul
    scris de comanditari cu toate ca nu era rolul care-l definea,asa cum observam si din aceasta luare de pozitie cominternist – globalista!!! Scopul final al celui de-al treilea razboi bolsevic, biologic, mondial este acesta promovat de politruci sub acoperire pe tot Mapamondul, „voci” inregimentate intr-un „cor” mondial. Oare, comentatorii virusati de marxism nu-si dau seama ca nu se deosebesc cu nimic de stalinista optuagenara „Lilly Marcou” care comenteaza aici cu pseudonimul „Ileana Rollason”!!! Nu va deosebiti chiar daca folositi un limbaj moderat si il sacrificati pe Stalin promovati aceleasi idei fiind orbiti de aceeasi ideologie genocidara marxista pe care prosteste o considerati mai depate „umanitara”.
    Nu mai departe, noua aparitie, meteorica, pe forum „Emil Pribuleanu” care mai sus demonstreaza ca e pe faza cu subjugarea
    statelor, fara sa spuna inca de catre cine, dar pariez ca o sa apara cu „capitalistii, oculta, mafia, masoneria iluminati”
    cand o sa creada ca a venit momentul! Ce e cert, toti dictatorii bolsevici au visat sa joace un rol in revolutia mondiala,
    pana acum regional/continental, dar nepotul lui Rasputin are ambitia bolsevizarii Planetei…

  27. În 1996, după sase ani cu Iliescu, Petre Roman și Văcăroiu, când a cîștigat Constantinescu, eram bucuros
    de parcă aș fi câștigat câteva milioane de dolari la Loto. În 2000, când s-a ales praful, iar Emiluș s-a
    declarat învins de Securitate, am pierdut banii ăia pe care nu i-am avut. Constantinescu, precum Iliescu,
    Roman, Văcăroiu, Năstase, Băsescu, Boc etc, se află printre cei care au dus România la dezastru. Toți aceș-
    tia, dar și alții vin periodic să dea sfaturi națiunii, cum ar fi bine, cum ar trebui. O gașcă de nesimțire
    crasă.

  28. Actuala criza sanitara mai aprinde o lumanare la capataiul defunctei globalizari. Fiecare tara si-a vazut numai interesul propriu, s-au batut pe materialele sanitare si si-au dat la gioale, cum ar zice fotbalistii. Basmele sorosiste cu societaea deschisa si fericirea globalizarii s-au dovedit a fi baliverne. Lumea e condusa de marile companii si finanta oculta. Tot ce prezinta interes sunt banii. Mediul academic poate sa discute ce doreste, sa propuna solutii, sa faca conferinte, politicienii nu vor tine seama de acestea pentru ca ei sunt pusi in functii si platiti de cercurile de interese.

  29. Mediul academic, asa cum subliniaza si domnul profesor Emil Constantinescu, trebue sa ii sfatuiasca pe politicieni, atat pe cei din legislativ, cat si pe cei din executiv, asupra stabilirii si punerii in aplicare a programelor si masurilor detaliate, privitoare la dezvoltarea tarii, in special pe termene mediu si lung.
    In plus, mediul academic trebue sa avizeze, etapizat, conformitatea desfasurarii, de fapt, a vietii societatii romanesti, pe toate planurile.
    Dar, pentru prevenirea aparitiei starilor de fapt care sa demonstreze zicala : ‘cate capete atatea pareri’, se cuvine ca mediul academic sa isi alcatuiasca grupuri de specialisti care sa il reprezinte, pe domenii ale vietii economico-sociale, grupuri care, pe baza informatiilor primare care sa le fie puse la dispozitie de care guvernanti, sa elaboreze documentatii, analize, finalizate cu ‘concluzii si propuneri’,, documentatii care sa fie puse la dispozitia guvernantilor, pentru a fi avute in vedere de catre acestia, in procesul complex de conducere a treburilor tarii.
    In acest fel, mediul academic ar deveni, in mod unitar, organizat, un fel de ‘guvern din umbra'(fara portofoliii), deci fara dreptul participarii la luarea deciziilor finale, privind rezolvarea problemelor majore ale tarii.
    Documentatia ce va fi elaborata de catre mediul academic, mentionata mai ses, trebue sa fie pusa si la dispozitia societatii civile, cu scopul de a se obtine observstii si propuneri utile, care sa fie avute in vedere de catre guvernanti.
    In acest fel, propunerile generale prezentate de domnul profesor Emil Constantinescu in discursul sau, pot fi utile, pot prinde viata.. Altfel…..

  30. Am fost in Piata Universitatii…dar daca stiam ca si Conatantinescu e omul lui Sorosh care construieste globalismul…distrugand popoare culturi. Sunt dezamagit …de ce ai vrut Constantinescule sa fii presedinte daca tu doresti distrugerea tarilor si etniilor???
    Ti-ai calcat juramantul catre popor.
    Tu in loc sa intaresti Romania…ai sapat la radacina …pentru UNIUNEA SOVIETICA HEBREIASCA GLOBALISTA.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.