Eșecul prevenției online în 2024. România a lăsat alegerile la mâna algoritmilor și a alertat Europa prea târziu. Exemplul altor state

În anul 2024, România a trecut prin cinci cicluri electorale. Statul român putea cere Comisiei Europene întâlniri cu reprezentanții rețelelor sociale. Scopul era evitarea interferențelor electorale.

România a solicitat aceste discuții abia după primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie. Atunci, autoritățile au reclamat manipularea algoritmului TikTok în favoarea unui candidat outsider: Călin Georgescu.

Comisia Europeană are puterea de a investiga și sancționa direct giganții IT. Pe 17 decembrie 2024, CE a declanșat o anchetă împotriva TikTok. Acțiunea a vizat presupusa încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA). Această procedură a pornit de la o sesizare a Consiliului Național al Audiovizualului, făcută pe 26 noiembrie.

Compania chineză riscă o sancțiune financiară maximă de 6% din cifra de afaceri globală. Suma s-ar putea apropia de două miliarde de dolari.

Acțiunile altor state europene

Spre deosebire de România, alte state membre au solicitat sprijin preventiv în fața scrutinurilor proprii. Pe 26 februarie 2024, Slovacia a participat la o masă rotundă mediată de Comisie înaintea alegerilor prezidențiale. Această întâlnire a reunit reprezentanții marilor motoare de căutare și ai platformelor sociale precum TikTok, Meta, Google sau X.

Luxemburg a solicitat o întâlnire similară pe 7 martie, pentru alegerile europarlamentare, iar autoritățile au cerut o a doua reuniune pe 7 mai. Slovenia a formulat o cerere pe 21 martie. Austria a apelat la Comisie pe 30 august, în vederea alegerilor parlamentare. Irlanda a închis seria solicitărilor europene preventive pe 13 noiembrie.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a clarificat regulile procedurale pentru News.ro.

„Alegerile ţin de competenţa naţională. Prin urmare, mesele rotunde sunt organizate de statele membre, mai exact de autorităţile DSA (coordonatorii serviciilor digitale), la latitudinea acestora.

Prima masă rotundă a avut loc la 29 noiembrie 2024, la scurt timp după ce Comisia a primit o solicitare din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului din România. În aceeaşi zi, Comisia a transmis TikTok o solicitare de informaţii. Vineri, 6 decembrie, Comisia a discutat cu toţi coordonatorii serviciilor digitale cu privire la măsurile luate până în acel moment în acest context şi la modul în care trebuie să se răspundă la dovezile emergente, cum ar fi indiciile potrivit cărora conturi din alte state membre au vizat diaspora românească. Comisia nu intervine în alegerile naţionale şi urmăreşte să asigure, în limitele competenţelor sale, condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi candidaţii”, a transmis reprezentantul european, pentru news.ro.

Apărarea autorităților românești

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) joacă rolul de Coordonator al Serviciilor Digitale în România. Instituția a explicat că legislația europeană nu obligă statele membre să ceară aceste mese rotunde cu experți și reprezentanți IT.

„Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) nu prevede expres o procedură specifică prin care statele membre să solicite, înaintea alegerilor, organizarea unei „mese rotunde” cu experţi europeni şi platforme online. De asemenea, Regulamentul nu instituie obligaţia statelor membre de a solicita o asemenea reuniune”, precizează ANCOM.

„Supravegherea şi asigurarea respectării acestor obligaţii revin exclusiv Comisiei Europene, iar îndeplinirea acestor obligaţii de către platforme nu este nicicum condiţionată de organizarea unei mese rotunde”, a mai precizat ANCOM.

Autoritatea a menționat că a organizat propriile întâlniri cu reprezentanții TikTok și Meta. ANCOM a informat la timp toate ministerele și autoritățile electorale despre obiectivele Regulamentului privind serviciile digitale.

Ce a făcut AEP?

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat implicarea într-un astfel de format de lucru intern.

„Autoritatea a organizat în anul 2024 multiple întâlniri cu autorităţile implicate în procesul electoral pentru a prezenta legislaţia naţională şi rolul Regulamentului privind serviciile digitale în context electoral. Totodată, a transmis către instituţii publice informări referitoare la aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale şi a Legii nr. 50/2024 în contextul alegerilor şi a organizat întâlniri cu reprezentaţii TikTok şi Meta privind stabilirea unor canale de comunicare prioritare cu autorităţile relevante în privinţa alegerilor.

De asemenea, în august 2024, ANCOM şi AEP au transmis o adresă comună furnizorilor platformelor online foarte mari relevante la nivel naţional, respectiv Meta, Microsoft, X (fostul Twitter), Tik-Tok şi Google, care conţinea informaţii despre datele alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din România şi despre obligaţiile ce le revin odată cu demararea procesului electoral.”

„La 29 noiembrie 2024, ulterior primului tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie, serviciile Comisiei Europene au organizat o masă rotundă online cu participarea ANCOM, a altor autorităţi naţionale relevante, a organizaţiilor societăţii civile şi a unor furnizori precum TikTok, Meta, Google, Microsoft şi X. Potrivit informării publice a Comisiei, discuţiile au vizat evaluarea riscurilor şi măsurile de atenuare în contextul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din România”, au mai declarat reprezentanții ANCOM.

Liderii români despre democrația digitală

Riscurile tehnologiei au fost dezbătute la o reuniune recentă a Curții Constituționale a României (CCR). La discuții au participat președintele României, Nicușor Dan, și președinta CCR, Simina Tănăsescu.

Tănăsescu a amintit invalidarea alegerilor prezidențiale din 2024, decisă de CCR în luna decembrie. Ea a cerut o atenție sporită față de pericolele din mediul digital la nivel global.

„În decembrie 2024, Curtea Constituţională a României a invalidat întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, cu consecinţa reluării sale în integralitate. În martie 2025, Curtea Constituţională a Republicii Bulgaria a invalidat parţial rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie 2024. Chiar dacă nu este singulară, hotărârea Curţii Constituţionale a României a atras atenţia lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale şi inteligenţei artificiale, componente ale societăţii informaţionale, în special cu privire la procedurile şi mecanismele democratice”, a transmis președinta CCR.

Președintele Nicușor Dan a evidențiat noile metode de manipulare politică din campaniile moderne.

„Tema pe care aţi ales-o – Legitimitatea electorală şi garanţii constituţionale în societatea informaţională – este una extrem de importantă şi de actuală pentru că alegerile sunt fundamentul democraţiei şi că nu mai suntem în situaţia în care legitimitatea unor alegeri să se rezume la numărarea corectă a voturilor. Trebuie să ne uităm la cum se desfăşoară campania şi, mai ales, la modul în care cetăţenii pot să-şi formeze opiniile”, spune Nicușor Dan.

„Aici avem nişte vulnerabilităţi în toate societăţile democratice: manipularea algoritmică, publicitatea politică direcţională, campanii inautentice de influenţă politică şi, în ultima vreme, utilizarea inteligenţei artificiale pentru producerea de materiale false. Pericolul pentru democraţie este că vocea legitimă a cetăţeanului riscă să nu se mai audă”, a conchis șeful statului.