Ungaria elimină criteriile politice din finanțarea proiectelor culturale derulate în Transilvania. Care sunt noile reguli

Guvernul maghiar a decis sistarea finanțărilor culturale acordate pe baze politice în Transilvania. Secretarul maghiar de stat pentru cultură, Ervin Nagy, a făcut acest anunț sâmbătă. Declarațiile oficiale au avut loc în cadrul unei dezbateri organizate la Cluj-Napoca.

Oficialul a explicat necesitatea unei schimbări profunde în acest sistem de finanțare. Adevărul performanței trebuie să devină criteriul principal în cultură, susține acesta. Domeniul necesită diversitate și specialiști independenți. Din acest motiv, guvernul dorește eliminarea politicului din procesul de selecție.

Decizii bazate pe expertiză, nu pe politică

Noul sistem va pune accentul exclusiv pe expertiză. Ervin Nagy a criticat deciziile luate de guvernul anterior. El a subliniat că vechea administrație a numit în funcții cheie doar „confidenți politici”. Acum, calitatea trebuie să devină factorul decisiv.

Secretarul de stat a garantat șanse egale pentru toți artiștii. Un tânăr creator din Cluj-Napoca va avea aceleași oportunități ca un aplicant din Budapesta.

Oficialii maghiari au inspectat situația direct la fața locului. Bence Mattyasovszky-Zsolnay, vicepreședintele NKA (Fondul Cultural Național), a evaluat moștenirea vechiului executiv. El a descris politica anterioară drept o metodă a „hrănirii din palmă”, scrie profit.ro.

O atenție specială va fi acordată spațiilor culturale independente. S-a constatat acumularea unor decalaje semnificative la nivelul microcomunităților din regiune.

Critici dure: „Crime culturale” și punți incendiate

Ervin Nagy a folosit termeni duri la adresa fostei guvernări. El a afirmat că fosta putere a comis adevărate „crime culturale”. Sume uriașe de bani au intrat în cultură, dar rezultatele externe lipsesc cu desăvârșire.

Oficialul a menționat absența cronică a traducerilor literare. Din acest motiv, literatura maghiară lipsește din Europa, deși Ungaria are doi laureați ai Premiului Nobel.

Dialogul româno-maghiar a reprezentat un alt punct central al dezbaterii.

„Aceste punți au fost incendiate, dar le vom reconstrui”, a declarat Ervin Nagy. Acesta mizează pe rolul activ al Institutelor Liszt în diplomația culturală bilaterală.

Aproape 3 miliarde de euro pentru loialitate

Datele recente arată dimensiunea uriașă a fondurilor implicate în ultimul deceniu. Între anii 2011 și 2021, statul maghiar a cheltuit aproape 2,9 miliarde de euro în afara granițelor. Anul 2020 a reprezentat vârful acestor alocări, cu 826 de milioane de euro cheltuiți. Din această sumă, 69% a fost direcționată direct către Transilvania.

O cercetare independentă recentă citată de sursa menționată anterior a demonstrat direcția acestor bani. Majoritatea fondurilor au ajuns la instituții de elită și structuri bisericești. Fundațiile apropiate de UDMR și grupurile media loiale politic au primit grosul finanțărilor.

În schimb, comunitățile rurale au primit doar sume infime. Aproape 60% din sprijinul financiar a fost direcționat strict către organizații cu sediul în Cluj-Napoca. Satele au beneficiat de un procent derizoriu de doar 4%.

Sociologul Tamás Kiss a numit acest fenomen o „competiție de loialitate”. Deciziile financiare ale Budapestei, bazate exclusiv pe interese politice, au transformat complet sistemul instituțional din Transilvania.