UDMR, fără „prădător natural”. Un partid pe filiera Tisza l-ar pune în dificultate pe Kelemen Hunor

Schimbare de paradigmă pentru UDMR

Evenimentele de la Budapesta din ultimele luni, precum și fenomenul natural al reducerii populației maghiare cu drept de vot, ar putea pune probleme, pe viitor, partidului lui Kelemen Hunor. 

În plus, apariția unei alternative serioase de partid maghiar în România, pe filiera Tisza, ar putea fi o amenințare pentru scorul UDMR. Acesta a trecut până acum pragul de 5% pentru intrarea în Parlament fără probleme. Dar, dacă electoratul s-ar împărți, scorul nu ar mai fi garantat. Fragmentarea electoratului de etnie maghiară ar crea probleme inclusiv de reprezentare pentru această comunitate.

Partidul fără „prădător natural”

La baza succesului UDMR a stat un aspect esențial: lipsa unui concurent serios pe scena politică. Practic, cu o singură excepție, nu a existat un partid etnic maghiar care să concureze cu UDMR pe segmentul său electoral.

Situația s-a modificat, însă, odată cu schimbarea conducerii de la Budapesta. UDMR a pariat pe Viktor Orban în ultimele alegeri parlamentare, dar a pierdut. 

Fortăreața legislativă și constituțională pe care liderul considerat de mulți iliberal de la Budapesta a construit-o în ani de modificări constituționale și electorale a fost străpunsă de către un alt politician carismatic. Peter Magyar nu a renunțat la unele politici iliberale ale predecesorului, dar s-a profilat ca un lider pro-european, capabil să deblocheze fondurile de la Bruxelles. 

Kelemen Hunor și partidul său nu sunt sau nu au fost, cel puțin la începutul mandatului, în grațiile lui Peter Magyar, iar Tisza, partidul care l-a adus la conducere pe Magyar, vrea să intre și pe „piața” electorală din România cu o alternativă la UDMR.

Amenințarea unui nou partid pe filiera Tisza

Deja se conturează apariția unor noi alternative etnic maghiare pe filiera Tisza. După victoria lui Peter Magyar, actorul István Kátai, originar din Sfântu Gheorghe, a anunțat înființarea Partidului Unității Maghiare din România (RMEP). Kátai este, de altfel, și fondatorul primei „insule” Tisza în Transilvania.

Discursul RMEP este explicit anti‑UDMR. Critică „sistemul de loialități, clientelismul, micile feude locale, intimidarea și menținerea dependențelor” și se revendică de la ideea unei noi reprezentări maghiare axate pe educație în limba maternă, consolidare economică, autonomie funcțională și combaterea corupției. Așadar, RMEP pare să fie radical raportat la UDMR.

La acel moment, Kátai a negat că ar fi vorba despre o filială a Tisza în Transilvania. În schimb, Szeghalmi Örs, cofondatorul Insulei Tisza din Oradea, a spus că este vorba despre „un partid pornit din apropierea Tisza”.

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, a declarat atunci că formațiunea nu comentează deocamdată fondarea unui competitor direct.

„Având în vedere că este fondatorul Tisza Sziget din Transilvania, nu pot decât să sper că partidul Tisza din Ungaria nu are legătură cu această inițiativă”, a declarat Csoma Botond.

Vicepreședintele Tisza, Zoltán Tarr, a declarat explicit că Tisza „nu va participa la fondarea niciunui partid nou de dincolo de granițele Ungariei” și nu va susține inițiative care ar diviza comunitățile maghiare din afara țării, reafirmând principiul că viața politică internă a comunităților din diaspora este responsabilitatea celor care locuiesc acolo, potrivit Rador.

De asemenea, după evenimentele care au dus la schimbarea conducerii de la Budapesta, a apărut Asociația „Schimbare pentru Transilvania”, o inițiativă civică creată în contextul mobilizării generate de victoria Partidului lui Péter Magyar.

Deși organizația anunță că nu urmărește implicarea directă în viața politică, nu este exclus ca acest lucru să se întâmple totuși pe viitor.

Singurul concurent serios al UDMR

UDMR nu a avut concurență serioasă pe scena politică transilvăneană, însă au existat momente în care părea că poate pierde controlul situației.

În 2011, comunitatea maghiară din România simțea nevoia unui suflu proaspăt pe scena partidelor etnice, în condițiile în care electoratul și elita maghiară erau nemulțumite de UDMR, care, în opinia lor, abandonase idealuri precum autonomie, în favoarea unor „compromisuri” cu partidele românești.

Pe acest fundal, apare în 2011 Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), formațiune asociată public cu pastorul László Tőkés, unul dintre liderii Revoluției din 1989 de la Timișoara. 

Formațiunea fost înființată la inițiativa fostului deputat UDMR Tibor Toró, unul dintre liderii Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), iar László Tőkés a fost descris constant drept „mentorul” politic al formațiunii.

PPMT s‑a poziționat explicit ca alternativă la UDMR, cu o platformă centrată pe autonomia maghiarilor din Transilvania.

Din punct de vedere electoral, la parlamentarele din 2012, PPMT a obținut aprox. 0,64% din voturi la Cameră și 0,79% la Senat, fără niciun mandat, rămânând extra‑parlamentar. La prezidențialele din 2014, candidatul PPMT Zsolt Szilágyi a luat circa 0,56% în primul tur.

Însă, rezultatul obținut de aceștia a fost suficient cât să clatine avantajul fragil al UDMR-ului, care a fost la acel moment aproape să nu treacă pragul electoral de 5%, cu doar 5,24% la Senat și 5,14% la Camera Deputaților. La precedentele alegeri din 2008, UDMR trecuse bine de pragul electoral, cu procente de peste 6%.

Acela a fost și primul an în care UDMR lua un scor de sub 6%. Ce se întâmplă, însă, în cazul în care UDMR nu întrunește pragul electoral?

Plasa de salvare: pragul alternativ

Articolul 94 alin. (2) litera a) din Legea nr. 208/2015 prevede că formațiunile politice care au obținut mai puțin de 5% din voturi, dar au primit cel puțin 20% din voturile valabile în cel puțin patru județe, pot intra în Parlament.

UDMR câștigă tradițional mult peste 20% în județele Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor și Sălaj, însă dinamicile demografice și politice din zonă duc către o scădere a participării politice a votanților maghiari.

De altfel, PSD a amenințat UDMR, anul trecut, că „va umbla” la acest prag alternativ, dacă mai aduce în discuție măsura reducerii numărului de parlamentari, în contextul în care dezbaterea pe acest subiect s-a reaprins în toamna anului trecut.

Nu doar UDMR beneficiază de această „plasă de salvare”. Și alte partide pot intra în Parlament pe baza acestei reguli, însă doar UDMR are această particularitate structural-electorală de a avea constant cel puțin 20% din voturi în patru județe din țară, unde populația este predominant maghiară.

Dilema UDMR

Problema UDMR este că Peter Magyar a criticat direct partidul etnic din România, iar prima întâlnire de la Budapesta de după victoria din aprilie nu a mers tocmai bine, cu toate că Magyar nu i-a cerut lui Kelemen Hunor demisia din fruntea partidului.

În același timp, eforturile de a se apropia de Tisza i-ar putea aduce UDMR-ului adversitatea Fidesz, iar faptul că partidul lui Orban va rămâne de acum înainte în opoziție nu este o certitudine.

Cert este că UDMR trebuie facă tot posibilul ca, pe plan autohton, să rămână relevant politic și să participe direct la luarea deciziilor. 

Acesta este și motivul pentru care Kelemen Hunor nu agreează varianta tehnocrată, pentru că este una fără UDMR, iar partidul nu-și poate permite acum să nu fie în cercurile de decizie. Pe de altă parte, președintele UDMR nu a cedat și nu a acceptat orice formă de guvernare, după ce PSD și AUR au dărâmat Guvernul Bolojan.