În conflicul din estul Ucrainei ar putea sa se înregistreze şi victime de etnie maghiară, a avertizat preşedintele comisiei de politică externă din Parlamentul de la Budapesta, atrăgând atenţia că o unitate militară formată în bună măsură din soldaţi din vestul Ucrainei a fost încercuită de separatişti la Debalţeve. Deputatul ungar Zsolt Nemeth a făcut aceste declaraţii la al 8-lea Forum Europa-Ucraina, care are loc în Polonia, la Lodz.
Nemeth a salutat încheierea noului acord de la Minsk pentru încetarea focului în estul Ucrainei, însă a spus că este regretabil că el se aplică doar parţial. Deputatul a mai declarat că Ucraina trebuie considerată ca făcând parte din Europa Centrală şi de Est şi că, “dacă vom lucra în interesul Ucrainei, atunci problema va deveni parte a soluţiei”. Nemeth a mai adăugat că premierul Viktor Orban se va întâlni joi cu omologul său polonez Ewa Copacz, pentru discuţii axate pe teme de securitate.
Declaraţiile lui Zsolt Nemeth despre militarii ucraineni de origine maghiară vin la scurt timp după vizita preşedintelui Vladimir Putin la Budapesta. În 2014, in primele luni ale conflictului din Donbas, presa ungară a relatat că trupe speciale ale Ungariei au fost trimise în estul Ucrainei pentru a participa la extragerea unui număr de cetăţeni ungari aflaţi în zona de conflict.
La evenimentul de la Lodz, unde oficialul ungar şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa etnicilor maghiari trimişi pe frontul din Donbas, din partea Romaniei a participat secretarul de stat pentru afaceri europene, George Ciamba.
Diplomaţia română şi-a exprimat aceeaşi îngrijorare pe 3 februarie, într-o întâlnire a ministrului de Externe Bogdan Aurescu cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer. “În ce privește cea de-a patra etapă a procesului de mobilizare parțială, Bogdan Aurescu a evidențiat faptul că România urmăreşte îndeaproape modul în care se desfăşoară acest proces și este în contact permanent, prin intermediul Consulatului General de la Cernăuţi, respectiv Odesa, și Ambasadei României la Kiev, cu reprezentanţii etnicilor români, precum şi cu cei ai autorităţilor ucrainene civile şi militare. Ministrul de externe a transmis aşteptarea părţii române ca aplicarea prevederilor legale în materie de mobilizare parțială în Ucraina să nu aibă un caracter selectiv și să se realizeze conform cadrului normativ în materie, în mod imparțial, transparent și predictibil, cu evitarea oricăror abordări discriminatorii ce ar putea viza inclusiv considerente de ordin etnic”, se preciza în comunicatul de presă emis atunci.
Acest subiect delicat poate fi reluat în şi cazul în care partea română va accepta propunerea lansată marţi, la Bucureşti, de ministrul ucrainean de Externe, Pavel Klimkin, pentru organizarea unei şedinţe comune de guvern.
